Prețul gazelor naturale în Europa a scăzut la un nivel nemaiîntâlnit de dinainte de declanșarea crizei energetice din regiune, în urmă cu aproape trei ani. Cotațiile de referință (Title Transfer Facility – TTF) au ajuns la 22,53 euro pe megawatt-oră, cel mai scăzut nivel din mai 2021 încoace.
Scăderea prețului gazelor naturale se datorează mai multor factori, inclusiv importurilor robuste de gaze naturale lichefiate (LNG), temperaturilor neobișnuit de ridicate pentru această perioadă și cererii reduse din cauza prețurilor constant ridicate din ultimii ani.
Cumulat, acești factori au contribuit la menținerea rezervelor de gaze în instalațiile de depozitare subterană din Uniunea Europeană la niveluri ridicate, cantitățile înmagazinate ajungând la maxime istorice, pe fondul provizioanelor făcute de guvernele europene pentru a se asigura că nu vor ajunge să facă achiziții de gaze naturale în stare de urgență, adică la prețuri ridicate.
Criza energetică a fost resimțită în Europa încă din 2021, când continentul a ieșit dintr-o iarnă grea cu niveluri de stocare a gazelor naturale epuizate. Pe fondul unei prăbușiri fără precedent a consumului de energie în timpul pandemiei (2020), piața a suferit o serie de tulburări acute – marii producători au scăzut volumele extrase pentru a-și reduce cheltuielile operaționale și pentru a nu mai vinde în pierdere, în timp ce marii consumatori (industria, transporturile) începeau să-și revină după restricții.
Astfel, am asistat la o conjunctură mondială greu de închipuit: 2021 a fost anul cu cel mai ridicat consum mondial de bunuri, suprapus peste o criză energetică și una a transporturilor. Ruperea lanțurilor de aprovizionare a dat naștere unei piețe distorsionate, ale cărei efecte se resimțeau încă în februarie 2022, atunci când a izbucnit războiul din Ucraina.
Îngrijorările legate de deficitul de aprovizionare cu gaze naturale au fost exacerbate atunci, după care decizia Rusiei de a reduce exporturile de gaze către Europa a confirmat cele mai mari temeri ale liderilor europeni.
Punctul culminant al crizei a fost atins în vara anului 2022, când prețurile europene la gaze au crescut vertiginos la peste 300 EUR pe megawatt-oră, ca urmare a tensiunilor geopolitice. Cu toate acestea, eforturile concertate ale națiunilor UE de a reduce cererea, creșterea importurilor de LNG din SUA și iernile blânde consecutive au redus treptat presiunea asupra aprovizionării cu gaze a Europei.
„Europa a trecut deja cel mai mare test al său, care a avut loc imediat după pierderea șocantă a celei mai mari părți din gazul rusesc”, explică Natasha Fielding, directorul departamentului european de stabilire a prețurilor la gaze naturale de la Argus Media, citată de „Financial Times”.
Gazul rusesc, care reprezenta cândva 40% din aprovizionarea UE, a scăzut acum la doar 8%, potrivit datelor Comisiei Europene.
În ciuda îmbunătățirilor recente, experții avertizează tranziția de la dependența de gazul rusesc către dependența de transporturile de LNG din SUA introduce noi provocări, în special în fața unor potențiale creșteri de prețuri determinate de concurența dintre americani și producătorii asiatici Asia pentru aprovizionarea cu GNL.
„Este puțin cam devreme pentru a declara că s-a încheiat criza energetică”, spune Tom Marzec-Manser, șeful departamentului global de analiză a gazelor la Independent Commodity Intelligence Service (ICIS). El a precizat că dezechilibrul dintre cererea și oferta de gaze la nivel mondial va persista probabil până la intrarea în funcțiune a noilor instalații europene de producție de LNG, în 2026.
Elena Cristea