Europa este din nou în pragul unei crize energetice, în contextul în care gazul natural a atins un preț maxim al ultimilor doi ani, potrivit unei analize publicate de Bloomberg. Criza anterioară din 2022, declanșată de războiul Ucrainei împotriva Rusiei și de sancțiunile economice reciproce, a dus la o creștere de prețuri, la un puseu inflationist, dar și la consolidarea politicii europene de a obține independența energetică față de Moscova.
Stocurile de gaze din UE se epuizează rapid în această iarnă și nu există niciun stimulent economic pentru marile companii energetice, precum Uniper SE și Eni SpA, să stocheze combustibilul la prețurile actuale. În consecință, cresc îngrijorările cu privire la stocarea combustibilului în această vară, precum și cu privire la livrările din iarna viitoare.
Pe bursa de la Amsterdam, contractele futures de referință pentru gaz au crescut luni dimineață cu 5,4%, ajungând la 58,75 EUR pe megawatt-oră. Acesta este cel mai ridicat nivel din februarie 2023, după ce contractele au înregistrat patru săptămâni consecutive de creșteri.
La ora 16.00 (ora României), prețul gazului TTF era de 57,87 EUR/MWh. Contractele futures olandeze pe o lună reprezintă referința europeană în materie de gaze.
Nivelurile de stocare au devenit un criteriu crucial de verificare a datelor, iar factorii de decizie politică sunt îngrijorați deoarece Europa s-a bazat mai mult pe surse intermitente de energie, cum ar fi vântul.
Cu toate acestea, mai multe zile fără vânt în această iarnă – împreună cu o vreme ușor mai rece și pierderea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina la începutul anului – au forțat țările să își exploateze stocurile de combustibil.
Depozitele de stocare din Europa sunt acum mai puțin de jumătate pline – cel mai scăzut nivel pentru această perioadă a anului din 2022. Prețurile pentru vară sunt atât de ridicate încât nu este rentabilă umplerea depozitelor, ceea ce înseamnă că guvernele vor trebui să intervină.
„Reducerea rapidă a stocurilor evidențiază fragilitatea aprovizionării Europei”, a declarat analistul Patricio Alvarez de la Bloomberg Intelligence. Pierderea celei mai mari părți a ofertei rusești în ultimii trei ani „a făcut ca piețele europene de gaze să fie mai sensibile la șocurile prețurilor ca răspuns la întreruperile pe termen scurt, la cererea de GNL din Asia și la schimbările meteorologice”, a spus el.
Conform perspectivelor lunare ale ICIS, consumul de gaze în Europa ar trebui să crească cu 17% în această lună față de anul trecut, datorită cererii rezidențiale și comerciale. Iar iarna nu s-a terminat: Nord-vestul Europei se pregătește pentru temperaturi scăzute în zilele următoare, ceea ce ar putea stimula și mai mult cererea de încălzire, golind și mai mult stocurile și dând un nou impuls revenirii dureroase a prețurilor.
”Riscul ca Uniunea Europeană să intre în primăvară cu stocuri de gaze foarte scăzute a crescut în ultimele două săptămâni. Nu numai că luna frontală a crescut, dar am văzut și o creștere a prețurilor calendaristice 2026-2027”, a declarat Arne Lohmann Rasmussen, analist șef la Global Risk Management.
Viitorul sezon de întreținere de vară din Norvegia ar putea, de asemenea, să limiteze oferta într-un moment în care piața este deja tensionată. De asemenea, traderii urmăresc îndeaproape impactul tarifelor americane și posibilele represalii – care riscă să scumpească importurile de gaze naturale lichefiate, precum și discuțiile privind aprovizionarea din Rusia, deoarece unele țări din Europa Centrală continuă să pledeze pentru revenirea tranzitului de gaze prin Ucraina.
„Cu cât prețurile la gaze rămân mai ridicate, cu atât mai probabilă devine o revenire a fluxurilor de gaze rusești prin Ucraina”, a declarat Florence Schmit, strateg european pentru energie la Rabobank.
Traderii semnalează că se așteaptă la noi perturbări ale aprovizionării.
Un comunicat de vineri al Ministerului Energiei de la București a arătat că România are 1,35 miliarde normal metri cubi în depozite, cu un grad de umplere de 43,4%. ”România nu rămâne fără gaz pentru români și companiile românești”, a afirmat ministrul Sebastian Burduja. Acesta a dat câteva argumente:
- Nu există riscul unor pene de gaz sau al unor disfuncționalități în alimentarea populației. România are resurse suficiente pentru a trece peste această iarnă, chiar dacă în anumite zile apelează la importuri, inclusiv pentru a-i susține pe frații noștri de peste Prut.
- Depozitele sunt făcute să fie folosite, scopul lor este să ne ajute în zilele grele de iarnă, iar faptul că nivelul scade nu este un semn de criză, ci de normalitate. La final de martie, vom avea în continuare peste jumătate de miliard normal metri cubi de gaze în stoc. Nu avem motive de îngrijorare.
- Urmează câteva zile mai reci, mai ales în regiunile montane și în sud-est. Dar, după 17 februarie, temperaturile vor fi mai blânde decât de obicei, iar presiunea pe consum va scădea. Specialiștii din domeniu monitorizează permanent situația, ne dau informări zilnice și ne asigură că nu există riscuri pentru populație.
- România și-a asumat să fie alături de Republica Moldova, iar sprijinul nostru vine în condiții comerciale corecte. Asta nu înseamnă că ne punem în pericol aprovizionarea, ci că suntem solidari.
- Facturile rămân sub control, pentru că prețurile la energie electrică și gaze naturale sunt plafonate cel puțin până la 1 aprilie. Nu există pericolul unor scumpiri pentru consumatorul final. În acest moment, conform datelor Eurostat, românii plătesc al patrulea cel mai mic preț la gaze din Uniunea Europeană.
T. S.