De foarte mulți ani, Capitala României și împrejurimile sunt învăluite adesea de mirosuri extrem de neplăcute, de gunoi. Fenomenul arderilor ilegale de deseuri și gunoi nu pare că poate fi stopat. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Digi24.ro, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, spune că fenomenul nu poate fi stăpânit ușor. În zona Capitalei sunt două gropi de gunoi, dintre care una este închisă. O treia groapă de gunoi ar putea apărea cel mai devreme în anul 2027, susține președintele CJ Ilfov.
Digi24 -De câțiva ani există adesea în București, dar mai ales în împrejurimile Capitalei, un foarte puternic miros de gunoi. Episodic, în reprize. Uneori, mirosul este atât de puternic, încât aproape că nu poți respira. Din declarația dvs. de avere rezultă că aveți proprietăți atât în București, cât și în județul Ilfov. Dvs simțiți aceste mirosuri neplăcute? Vă deranjează?
Hubert Thuma: – Nu trebuie să am terenuri în Ilfov ca să simt. Să nu vă imaginați că eu trăiesc într-un glob de sticlă. Eu când nu sunt la birou, sunt pe teren, prin județ. Normal că simt. Și tot timpul, indiferent de oră, pun mâna pe telefon și-l sun pe șeful Gărzii de Mediu Ilfov. Să facă controale, să dea amenzi. Aceste mirosuri vin în principal de la depozitele care au existat și există în București și Ilfov. Deținătorii depozitelor de deșeuri, fie că au activitatea suspendată, fie că au activitatea autorizată, nu își îndeplinesc toate obligațiile legale de mediu.
În ultimele luni, peste 1.200 de sesizări pentru miros urât s-au înregistrat la Garda de Mediu Ilfov. La finalul anului trecut, s-au găsit mai multe nereguli la Depozitul Ecologic Vidra și s-au dat amenzi în valoare de 200.000 de lei. De asemenea, s-au impus aproximativ 20 de măsuri de conformare, cu termene clare. În ultimii cinci ani, s-au dat amenzi la depozitul de la Vidra de peste 630.000 de lei.
O altă mare problemă rămâne zona Sintești. Mereu se fac razii, monitorizăm zona inclusiv cu drona. Și tot timpul aceste controale se termină cu amenzi, cu amenzi mari. Îmi aduc aminte, la un moment dat, s-a găsit un autobuz dezmembrat în curtea cuiva. Partea bună este că în ultimii ani, datorită acestor controale masive, gradul de infracționalitate a scăzut considerabil în zonă.
Digi 24 – Se știe că gunoiul este o afacere cu foarte mulți bani. Asta să fie explicația pentru care în zona București-Ilfov nu a rezolvat încă problema mirosurile neplăcute de la deșeuri? În zona Ilfov există gropi de gunoi oficiale, ca să le zicem așa. Adică cu autorizații. Și, din câte se pare, foarte multe altele ilegale. Cât de mare este fenomenul acesta al gropilor ilegale de gunoi?
Hubert Thuma: – Cred că fenomenul e mare și nu cred că poate fi stopat, peste noapte, de o singură instituție. Lăcomia operatorilor de depozite de deșeuri a condus la funcționarea neconformă a acestor depozite. Datoria operatorilor este de a investi mereu în modernizarea locațiilor, prin retehnologizarea acestora. Operatorii de depozite de deșeuri trebuie în permanență să se asigure că real reduc emisiile urât mirositoare, să colecteze și să depoziteze corect deșeurile.
– Avem cazul de la Glina. O zonă în care nici astăzi, când vorbim, statul român nu a rezolvat pe deplin situația juridico-administrativă a gropii de gunoi de acolo. Există o firmă care, după ce a groapa a fost închisă, a primit autorizarea de sortare a deșeurilor și recuperarea a materialelor reciclabile. Cum explicați dvs această situație?
Hubert Thuma: – Nu, după închiderea gropii, nu s-a primit autorizare pentru așa ceva. S-a solicitat, într-adevăr, autorizare pentru asta, dar nu s-a primit. La Glina, după ce groapa a fost închisă, s-au desfășurat operațiuni de acoperire și de închidere a celulei 1 a depozitului.
Digi 24 – Există discuții potrivit cărora Consiliul Județean Ilfov tergiversează avizarea PUG Popești-Leordeni, care ar rezolva problema gropii de gunoi de la Glina. Ce ne puteți spune despre acest subiect?
Hubert Thuma: – Este important să înțelegem că depozitul de gunoi de la Glina reprezintă o problemă majoră de mediu și de sănătate publică, iar această problemă trebuie abordată cu seriozitate. Însă groapa de gunoi de la Glina nu are nicio treabă cu documentația de urbanism. În acest moment, nu mai există activitate la groapa de gunoi de la Glina, activitatea s-a suspendat în instanță. Avizarea forțată a documentației PUG nu modifică activitatea depozitului de deșeuri de la momentul actual. În schimb, avizarea forțată nu ar face altceva decât să grăbească construirea exagerată în localitate.
Și cu toate că documentația de urbanism nu are nicio treabă cu situația de acum de la Glina, noi am cerut firmei care se ocupă de PUG pentru Popești-Leordeni să precizeze negru pe alb că pe amplasamentul de la Glina singurele lucrări permise sunt cele de monitorizare și ecologizare, existând motive solide pentru închiderea definitivă a gropii. Până în prezent, firma nu a făcut aceste clarificări, singura referire care se face la depozit este aceea că activitatea este suspendată în prezent. Această măsură este, însă, una temporară, care se aplică deja. Și ținând cont de faptul că documentația PUG are în vedere dezvoltarea orașului pe termen lung, vrem precizări clare, nu ambigue, cum s-a încercat.
Decizia instanței de a suspenda activitatea depozitului este un semn clar că există probleme grave legate de modul în care acest depozit este gestionat și că e necesară o abordare mai serioasă privind gestionarea deșeurilor. Documentația PUG trebuie să ne arate nouă că orice dezvoltare ulterioară este foarte bine gândită, că este sustenabilă. Din acest motiv am și cerut proiectantului să stabilească clar direcția acestui amplasament.
Digi 24 – Și atunci, de unde aceste acuzații referitoare la blocarea de către Consiliul Județean, respectiv de către arhitectul-șef, a documentației PUG Popești-Leordeni?
Hubert Thuma: – Ei bine, referitor la documentația de urbanism PUG din Popești-Leordeni, vreau ca cetățenii să afle adevărul din spatele acuzațiilor aduse echipei noastre de specialiști, echipă condusă de doamna arhitect-șef Olivia Oprescu. Unii o acuză că tergiversează emiterea avizului, însă realitatea este cu totul alta. În spatele acestor acuzații se află speculanții imobiliari, dar și firma care a elaborat documentația PUG. Ce vor ei să facă? De pildă, încearcă să reglementeze înălțimi de P (parter) + 25 de etaje, blocuri lângă case și multe altele, care contravin legislației în vigoare și care nu respectă calitatea vieții cetățenilor. Pe scurt, vor să își impună propriile interese.
Noi am muncit pentru acest proiect, am avut multe întâlniri cu arhitecții firmei de proiectare, cu cei de la primărie am discutat, de asemenea, de nenumărate ori. Le-am explicat tuturor: tot ce facem trebuie să aibă în centru cetățeanul și bunăstarea lui. Să creștem suprafața minimă de locuire, să facem spații verzi, parcuri, locuri de recreere, să rezolvăm problemele de infrastructură rutieră, să construim școli, grădinițe.
Firma de proiectare, elaboratorul acestei documentații, este singura responsabilă pentru completarea și corectarea documentației pentru a permite echipelor noastre să finalizeze procesul de elaborare și să emită avizul de care este nevoie. Cu toate acestea, deși am solicitat în nenumărate rânduri, atât în cadrul întâlnirilor la grupurile de lucru, prin mail, prin adrese oficiale, telefonic, firma de proiectare nu a venit cu completările necesare documentației PUG, astfel încât avizul să poată fi emis. Ne punem întrebarea dacă acest lucru se întâmplă voit.
Rog, încă o dată, Primăria Popești-Leordeni, sigura în măsură să solicite ferm firmei de proiectare, în baza relației contractuale dintre cele două, această firmă fiind angajată de primărie pentru livrarea serviciului de proiectare, să intervină prompt, pentru a putea finaliza acest PUG. Este regretabil că unii investitori și firma de proiectare se împotrivesc corecturilor și încearcă să manipuleze opinia publică prin răspândirea de informații false.
Subliniez faptul că ne opunem vehement oricăror încercări de a sprijini speculanții imobiliari și de a promova interesele lor egoiste. Colaborăm cu autoritățile locale din Popești-Leordeni pentru a ne asigura că procesul de elaborare și emitere a avizului se face așa cum spune legea. În calitate de președinte al Consiliului Județean Ilfov, am încredere deplină în echipa pe care o coordonez și voi continua să sprijin dezvoltarea județului Ilfov, dar numai în condițiile legii. Voi insista ca autoritățile să ia măsuri pentru a combate speculanții imobiliari și pentru a proteja interesele cetățenilor.
Digi 24 – Soluția asocierii cu Primăria Capitalei pentru identificarea unui noi gropi de gunoi care să fie construită în județul Ilfov a părut că ar putea rezolva problemele. Ce s-a întâmplat? De ce nu ați putut duce la bun sfârșit acest proiect nou?
Hubert Thuma: – Nu s-a renunțat la proiect. Acum căutăm un teren, am găsit o variantă, de aproximativ 25 de hectare. Dar încă nu e nimic bătut în cuie, așteptăm să vedem ce zice și Bucureștiul. După ce stabilim clar terenul și-l agreăm împreună cu Bucureștiul, se face SF (studiu de fezabilitate – n.r.), apoi se lansează licitația pentru contractarea unui operator care să vină să construiască instalațiile.
Digi 24 – Când va fi gata Centrul de Management Integrat al Deșeurilor București-Ilfov?
Hubert Thuma: – După estimările noastre, în 2027 va fi complet funcțional. Durează până se face pentru că vorbim de o construcție mare, gândiți-vă că în acest centru se va colecta peste un milion de tone de deșeuri pe an din regiunea București-Ilfov. Va fi o construcție uriașă, cu instalații moderne, ceva ce nu se poate face peste noapte.
Digi 24 – Vă apropiați de finalul mandatului dvs la șefia CJ Ilfov și, pentru a obține încă un unul, va trebui ca anul viitor, când vor fi alegerile locale, să le explicați românilor și situația gunoiului și a mirosurilor neplăcute? Ce le veți spune celor care vor avea întrebări despre acest subiect?
Hubert Thuma: – Le-am spus, le spun și le voi spune mereu adevărul. Fac și voi face tot ce pot să rezolvăm această problemă. Nu e ușor, dar să știți că eu termin tot ce încep. Interesul meu este să fac din Ilfov un loc mai bun, în care oamenii să își dorească cu adevărat să trăiască.