O serie de acţiuni s-ar fi desfăşurat în ultima vreme, încă din decembrie 2019, din partea unor membri ai secţiei de procurori a CSM care ar insista să-şi impună toţi “aleşii lor” pentru şefia marilor parchete- DNA, PG şi DIICOT, arată mai multe surse judiciare şi din Justiţie, scrie presacurata.ro.
4 din cei 5 procurori din Secţia CSM ar face jocurile ca să impună şefii Parchetelor
bInformaţiile sunt deja binecunoscute în mediul judiciar şi arată că 4 din cel 5 membri ai Secţiei de Procurori a CSM- procurorii Cristian Ban, Nicolae Solomon, Tatiana Toader şi Florin Deac- ar fi condiţionat într-un fel chiar acordarea avizului consultativ legal dat de Secţia de Procurori a CSM la propunerile privind procurorii şefi făcute de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu şi transmise, spre aprobate şi decizie, preşedintelui Klaus Iohannis, de nominalizarea “aleşii lor” pentru şefiilor Parchete iar aceste lucruri ar fi ajuns chiar la urechile lui Cătălin Predoiu. Alte surse susţin că la Predoiu ar fi ajuns chiar o listă cu cine trebuie să nominalizeze şi pentru şefia cărui Parchet iar doar acele persoane vor primi avizul consultativ al CSM, scrie sursa citată.
Mizele: controlul Parchetelor şi dosarele pe magistraţi
Mizele ar fi două: exercitarea unui control nelalocul lui al Secţiei de Procurori a CSM asupra PG, DNA şi DIICOT, pentru a şti tot ce se întâmplă în aceste instituţii, ce dosare se fac şi cui, şi preconizata desfiinţare a SIIJ şi mutarea dosarelor pe magistraţi înapoi în DNA. Iar importantă pentru “deţinerea frâielor reale ale Justiţiei” este această pârghie pe dosarele magistraţilor.
Astfel, mai multe surse din sistemul judiciar relatează că încă din decembrie 2019, de la înscrierea candidaturilor pentru şefiille celor 3 parchete la Ministerul Justiţiei lucrurile nu ar fi fost în firescul lor.
Mai precis, din cei 18 candidaţi înscrişi în total pentru şefiile DIICOT, DNA şi PG, 4 dintre ei ar fi de fapt, candidaţii Secţiei de procurori din CSM, cărora le-ar fi sugerat chiar membri ai Secţiei de Procurori din CSM să se înscrie în cursă pentru că ar avea susţinerea lor iar, dacă Predoiu îi va propune, doar ei vor obţine avizul consultativ legal din partea Secţiei de Procurori a CSM.
4 candidaţi “din partea” Secţiei de Procurori a CSM
Vorbim despre candidatul pentru şefia DIICOT- Viorel Badea, care este director adjunct al INM, fost procuror DIICOT, despre Răzvan Horaţiu Radu- actualul adjunct al Procurorului General, fost agent guvernamental la CJUE şi CEDO, soţul judecătoarei ÎCCJ, Cristina Rotaru Radu, iar la DNA Secţia de procurori a CSM ar avea chiar 2 candidaţi. Pe Ionuţ Botnaru, procurorul general al PCA Ploieşti şi pe Crin Nicu Bologa, actual prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Dacă în privinţa “alesului procurorului CSM” pentru DIICOT, Viorel Badea se poate spune că a instrumentat la DIICOT cel puţin un caz, cel al hackerului Guccifer, despre ceilalţi “3 aleşi ai procurorilor CSM”, lucrurile sunt extrem de controversate, atât potrivit relatărilor din mediul judiciar cât şi datelor factuale.
Deşi chiar criteriile MCV se referă la experienţă în investigare, experienţă managerială, profesionalism şi integritate, ceilalţi trei candidaţi ai secţiei de procurori a CSM- Răzvan Horaţiu Radu, Ionuţ Botnaru sau Crin Nicu Bologa nu ar mai fi avut de foarte mulţi ani contact cu vreo investigaţie, anchetă sau dosar penal instrumentat. Ca atare, se poate pune legitim întrebarea: cum poţi conduce eficient structuri mari şi importante de parchet, specializate sau chiar Parchetul General, când tu nu ştii cu ce se mănâncă un dosar sau ce înseamnă munca de procuror şi specificitatea unei investigaţii?
De altfel, această întrebare se poate pune, la fel de legitim, şi Secţiei de Procurori a CSM.
Primul “ales al secţiei de procurori CSM” pentru DNA. “Bună dimineaţa, votca taie greaţa!”- a treia tentativă să devină şeful DNA
“Bună dimineaţa, votca taie greaţa!” Aşa şi-ar fi întâmpinat jovial şi spiritual dar spre disperarea colectivului, colegii de la DNA Cluj, din 2005 şi până în 2008, cât a stat la şefia instituţiei, Crin Nicu Bologa, şi a plecat invocând motive personale ca să nu fie revocat din funcţie, relatează surse din magistratură.
Surse judiciare susţin că în ciuda nenumăratelor controverse şi probleme, procurorul Crin Nicu Bologa n-ar fi la prima tentativă să preia şefia DNA, fiind susţinut intens de către procurorul CSM, Cristian Ban, cu care este prieten.
O primă tentativă ar fi fost în ianuarie 2019, după renunţarea la mandatul şefiei interimare a DNA de către Anca Jurma, iar a doua tentativă – şi ea neconcretizată, ca şi prima, ar fi fost în luna iulie 2019, dar Secţia de procurori a CSM a renunţat să-l delege pe Bologa şef al DNA pentru că acesta şi-ar fi dorit mandat întreg. Ca atare, susţinut tot de Secţia de procurori a CSM, Bologa s-a înscris acum pentru şefia DNA.
Cel mai greu caz anchetat, o crimă din 2003. Alt dosar de omor preluat de procuroror, singurul cu autor necunoscut din evidenţele Parchetului Sălaj, făptuitorul nu a fost prins nici până astăzi
“Problemele” procurorului Bologa sunt însă multe şi nenumărate.
În 2005, a ajuns şef al DNA Cluj, venind de la Parchetul de pe lângă judecătoria Zalău şi fiind 6 ani procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj. În 2018, după atâţia ani de magistratură, Bologa declara pentru ziarul Adevărul că cel mai greu caz pe care l-a instrumentat vreodată a fost o crimă petrecută în 2003, culmea, de numele său, fiind legat şi un alt dosar de omor, singurul cu autor necunoscut aflat în evidenţele Parchetului Sălaj, în care autorul nu a fost nici până astăzi prins.
Acuzat în presă că a îngropat în DNA printr-un NUP un dosar al afaceristului Arpad Zoltan Pazkany, în urma unor suspiciuni privind documente falsificate şi în urma unor alte scandaluri cu fosta procuroare DNA, Elena Botezan, Crin Nicu Bologa, a plecat din DNA ca să nu fie revocat de la şefia DNA Cluj.
De întors s-a întors la Parchetul din Sălaj, unde 1 an mai târziu a ajuns şef al Secţiei Judiciare, stând în acea funcţie până în 2013 când a devenit prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Bologa, susţinător al interferării ilegale a serviciilor de informaţii în cercetarea penală, fan Kovesi, contestator al legilor Justiţiei, dat în judecată pentru scurgeri din dosare
Fără rezultate profesionale remarcabile în instrumentare de dosare, amicul lui Cristian Ban de la CSM, Crin Nicu Bologa, a spus în interviuri că “nu trebuie să ne bazăm doar pe talentul procurorului ca acum 15 ani”, este un susţinător al inteferării ilegale a serviciilor de informaţii în cercetarea penală spunând că “nu cred că există undeva în lume vreo unitate de parchet care să nu aibă suport informativ şi să nu aibă mijloace tehnice pentru a-şi face treaba”, este un contestatar al legilor Justiţiei adoptate de Parlament şi cu decizii de constituţionalitate ale CCR, a fost dat în judecată de inculpaţi pentru scurgeri din dosare, este fan al Codruţei Koveşi, şi asta nu este tot.
Un procuror bogat
Între timp, Crin Nicu Bologa, prim procurorul al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, devenit un “baronaş” al judeţului, s-a îmbogăţit şi încuscrit.
Aşa se face că potrivit declaraţiei de avere din 2018, procurorul Bologa, membru al APR şi al Asociaţiei Sportive a Magistraţilor, care de mai bine de 1 an vrea să fie şeful DNA, a ajuns să deţină 7 terenuri în Sălaj, Cluj şi Corbu- Constanţa, 2 apartamente în Cluj şi în Zalău o casă de locuit. Mai are un Audi A3, un BMW X3, 2 conturi de 87.193,21 lei în total, 1 credit la ING Bank Zalău de 60.000 de lei, are un venit lunar din bani publici de la Parchet de aproape 3800 de euro pe lună, are venituri din chirie şi parcare de 6000 de euro pe an, soţia sa lucrează la Ministerul Justiţiei, Serviciul de Probaţiune Sălaj unde încasează 4527 de lei pe lună iar darul de nuntă pentru fiica sa, Ţurcaş Andrada Crina a fost de 101.648 de euro.
Procurorul Bologa s-a încurscrit cu primarul inculpat care a trecut de la PDL, la PSD şi acum e la PNL. Nunta a strămutat dosarul cuscrului în alt judeţ pentru că toţi magistraţii fuseseră la petrecere
În vara anului 2016, procurorul Crin Nicu Bologa de la Sălaj şi-a măritat fata, pe Crina Andrada. Cuscrul procurorului a devenit Septimiu Ţurcaş, primarul din Şimleu Silvaniei care este şi acum primar. Fost membru PDL, fost membru PSD, actual membru PNL, cuscrul procurorului, tot din Sălaj, un om înstărit, era trimis în judecată încă din 2015, dinainte de nuntă, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pentru abuz în serviciu şi fals în înscrisuri şi declaraţii.
Pentru că la nunta dintre fiica lui Bologa procurorul şi fiul lui Ţurcaş inculpatul au participat toţi magistraţii din judeţ, nu a mai avut cine să judece dosarul. Au fost invocate motivele de conflicte de interese şi de lipsă de imparţialitate, astfel că dosarul cuscrului procurorului Bologa a fost mutat în noiembrie 2017 cu totul în alt judeţ. Mai precis, încurscrirea procurorului cu inculpatului şi nunta de rigoare a strămutat tot procesul de la Tribunalul Sălaj la Tribunalul Maramureş, iar de atunci cauza stă de 2 ani în amânări. Cuscrul procurorului, primar fiind, are foarte multe procese însă intentate de el pe rolul judecătoriei Şilmeul Silvaniei.
Al doilea “ales al secţiei de procurori CSM” pentru DNA. Ionuţ Botnaru, dornic în trecut şi de şefia DIICOT, din scandalurile nesfârşite de la Ploieşti. Cine l-a văzut pe Zdreanţă?!
Ca să fie “sigură” că ministrul Predoiu va nominaliza un şef pentru DNA care să fie avizat şi ghidonat de cei 4 procurori, secţia de procurori din CSM şi-ar mai fi băgat şi un al doilea candidat, “de rezervă”, pe care l-ar fi susţinut să se înscrie pentru conducerea parchetului anticorupţie, relatează mai multe surse judiciare.
Este vorba de procurorul Ionuţ Botnaru care şi el s-a înscris pe ultima sută de metri pentru şefia DNA, fără să aibă nicio expertiză în domeniu pe speficitatea investigării corupţiei, nicio intrumentare spectaculoasă, ba chiar mai mult a fost procuror DIICOT, procuror şef DIICOT Ploieşti şi apoi candidat unic, fără contracandidat şi competiţie, singur, din toată justiţia prahoveană, pentru ocuparea funcției de procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.
În 2015, Ionuț Botnaru, atunci procuror șef al DIICOT Ploiești, a susținut examenul în fața unei comisii a Parchetului General, condus de Tiberiu Nițu, și el prahovean și apropiat al lui Victor Ponta, trecând bineînțeles examenul şi devenind noul procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Numai că Ionuț Botnaru, care în 2019-2020 vrea să devină chiar şeful DNA, apare menționat în 2014, chiar în calitatea sa de șef al DIICOT Ploiești, într-o ordonanță clasată de procurorul Lucian Papici, ca un apropiat al clanului Cosma/Alexe din Prahova, intervenind în dosarul în care toți aceștia erau cercetați. Clasarea avea să genereze dosarul Ghiţă, care a detonat atât DNA Ploieşti cât şi dosarul lui Sebastian Ghiţă. Iată pasajele:
- “Acţionând concertat pe mai multe planuri, de data aceasta prin intermediul lui Saghel Mihail Emanuel, Alexe Răzvan l-a capacitat, pentru atingerea scopurilor sale oculte, şi pe Botnaru Ionuţ, procuror şef al DIICOT – Serviciul Teritorial Ploieşti. Iniţial, acesta l-a asigurat pe Alexe Răzvan că, la nivelul structurii pe care o conduce nu era înregistrată nicio lucrare penală în care să figureze el sau persoane din cercul său de interese, ca învinuiţi sau ca inculpaţi. Mai apoi, Botnaru Ionut a apelat la Mihailă Aurelian Constantin pentru a avea acces la date legate de stadiul dosarelor penale ce îl vizau pe Alexe Razvan, pentru a le comunica acestuia.
- Astfel, la data de 11.09.2013, Botnaru Ionut l-a vizitat la biroul de lucru pe Mihailă Aurelian Constantin şi şi-a exprimat solicitarea ca atare, sens în care cel din urmă l-a convocat imediat pe procurorul de caz Negulescu Mircea, sunându-l pe telefonul mobil, prin centrala parchetului, la orele 12:02 şi l-a chestionat cu privire la demersurile derulate în cauză, respectiv, dacă s-a început urmarirea penală şi faţă de cine, pentru ce fapte, daca au fost solicitate/obţinute autorizatii pentru interceptarea convorbirilor telefonice ale făptuitorilor, dacă s-a epuizat perioada legală de autorizare a interceptărilor, dacă s-a soicitat prelungirea autorizaţiilor iniţiale. (…)
- Mai apoi, Mihailă Aurelian Constantin i-a comunicat cu celeritate datele obţinute lui Botnaru Ionut, în biroul acestuia de lucru, existând indicii că acesta, la rându-i le-a comunicat lui Saghel Mihai Emanuel, care le-a remis lui Alexe Razvan. (…) “
Procuroul Ionuț Botnaru a fost vehiculat în 2015, pentru conducerea DIICOT central, fiind considerat un apropiat al actualului ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, și el prahovean, coleg și el de facultate cu Victor Ponta, iar presa a scris că este un apropiat al fostului şef SRI Prahova, Sabin Iancu. De asemenea, surse din magistratură arată că Botnaru este apropiat şi de un alt membru al Secţiei de Procurori din CSM, Codruţ Olaru.
Tot în 2015, Ionuț Botnaru prin structura condusă de el s-a apucat să investigheze și cazul Romprest, omul de afaceri Florian Walter fugind din țară chiar înaintea investigației iar pentru asta structura condusă de Ionuț Botnaru nu a putut să dea explicații.
Interviuri favorabile cu noul șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Ionuț Botnaru, au apărut de-a lungul timpului în media locale apropiate grupărilor din PSD, apropiatul său, procurorul Ionuț Matei de la DIICOT Ploiești, fiind atunci delegat în locul său să coducă structura DIICOT în locul lui Botnaru.
De la scurgerile din dosare a intervenit şi cearta între procorurul Ionuţ Botnaru şi fostul procuror DNA, Mircea Negulescu. Iar la finele lui 2013, DNA i-a pus telefoanele sub supraveghere lui Botnaru.
Ulterior, după apariţia scandalului Negulescu în presă în 2017 şi devoalarea unor discuţii telefonice cu soţiile inculpaţilor, Negulescu a făcut referire la “o zdreanţă ordinară. Aia şi cu procurorul general, o altă zdreanţă ordinară”. În acea seară de 14 februarie 2017, procurorul general de atunci, Augustin Lazăr a dat comunicat pe 15 februarie 2017 că nu este el “zdreanţa ordinară” la care face referire Negulescu, ci procuroarea Luminiţa Cristea de la PÎCCJ, care în realitate activează la PCA Ploieşti şi şeful acesteia, procurorul general al PCA Ploieşti, care era Ionuţ Botnaru. Cert este că nimeni în 2 ani l-a lămurit până la urmă cine e “zdreanţa ordinară” de care zicea Negulescu: Cristea sau Botnaru?
Un procuror înstărit, “băiat orientat”, şi avid după funcţii cu susţinere de la alţii, aflat în asociaţia profesională “Team Just”, Ionuţ Botnaru, cel care doreşte să devină şeful DNA în 2020, deţine 5 terenuri intravilane în Prahova, 1 apartament şi o casă de vacanţă în Prahova, o maşină BMW X5 şi un Seat Toledo, are 2 conturi de 65.000 de lei la Banca Transilvania, un credit de 93.750 de euro la RBS, are venituri din bani publici de 3529 de euro lunar iar soţia sa, Irina Hermina Botnaru, judecător, la Curtea de Apel Ploieşti, fosta șefă a Secției a II-a Civilă de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Prahova, are venituri şi ea din bani publici de 3000 de euro pe lună.
“Alesul secţiei de procurori CSM” pentru Parchetul General, Răzvan Horaţiu Radu: 12 ani n-a instrumentat nimic, fiind detaşat doar pe funcţii, acum fiind tot procuror general adjunct delegat de secţia de procurori a CSM
O privire atentă şi asupra CVului lui Răzvan Horaţiu Radu, susţinut şi el potrivit mai multor surse de către Secţia de Procurori CSM pentru ca Predoiu să-l propună procuror general al României, arată că din 2006, de 12 ani, Horaţiu Radu n-a mai instrumentat niciun dosar penal. Mai multe surse din magistratură susţin că de fapt n-a instrumentat niciodată un dosar important.
Cert este că CVul alesului CSM pentru funcţia de procuror general al României arată că după august 2006, Horaţiu Radu numai dosare penale n-a instrumentat sau manageriat, ci a fost numit sau detaşat doar pe funcţii care n-au avut legătură directă cu munca de procuror:
- a fost detaşat 1 an în funcţia de Şef Serviciu Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale, ocupându-se de relaţiile cu instituţiile europene şi relaţiile bilaterale
- a fost 4 ani detaşat în funcţia de subsecretar de stat- agent guvernamental CEDO
- a fost detaşat timp de 7 ani tot ca subsecretar de stat- agent guvernamental CJUE
- abia în 2018 s-a reîntors în sistem, la PÎCCJ, mai întâi ca să reprezinte Parchetul la şedinţele de judecată de la CCR şi Curtea Supremă
- în iunie 2019, tot secţia de procurori din CSM l-a delegat tot pe o funcţie de conducere, aceea de adjunct al procurorului general al României, funcţie pe care o deţine şi în prezent.
Cu un teren în Letea, Bacău, 2 apartamente în Bucureşti, 1 casă de locuit în Bacău şi 1 casă de locuit în Voluntari, Ilfov, 1 BMW X3, bijuterii de 7000 de euro, în conturi cu 21.426 lei şi 11.427 de euro, un împrumut personal acrodat de aproape 50.000 de euro, 2 credite de 50.000 de euro şi 375.000 de lei, venitul lunar din bani publici al Răzvan Horaţiu Radu este de 7114 de euro.
Soţia, Cristina Rotaru Radu, judecătoare la ÎCCJ, are venituri lunare 5831 de euro. Familia Radu a mai avut venituri de 8984 lei, potrivit declaraţiei de avere din 2109, şi din drepturi de autor şi o chirie la un imobil de 16.920 de lei
Toţi cei 18 candidaţi, inclusiv cei 4, pentru şefiile marilor Parchete – PG, DIICOT, DNA au fost afişaţi pe 24 decembrie 2019 de către Ministerul Justiţiei pe site, îndeplinind în mod formal, condițiile legale, pentru participarea la interviurile de la MJ, în urma cărora se vor face nominalizările. Interviurile încep pe 14 ianuarie 2020 şi se vor termina pe 17 ianuarie 2020.