Partenerul de viață al Irinei Socol a încercat să lichideze depozitul asigurării de viață a președintelui SIVECO, de 350.000 de euro
Irina Socol a fost trimisă, miercuri, în judecată, pentru 311 fapte de evaziune şi spălare a banilor de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Şefa SIVECO este acuzată că a scos din companie peste 65 de milioane de lei pentru serviciile unor firme fantomă, banii întorcându-se după plata unui comision de 3% pentru „albire”. Vineri, Tribunalul Bucureşti a acordat un termen intermediar în care a discutat legalitatea mandatelor de arestare emise de judecători în acest dosar. Rechizitoriul urmează să fie analizat, conform procedurii, în camera preliminară.
Socol, eliberată după un incident cu banca
În 14 octombrie 2014, banca la care Irina Socol constituise un depozit drept asigurare de viaţă i-a blocat operaţiunile. Alexandru Mihail Rădăşeanu, administrator SIVECO, acţionar, cofondator şi partenerul de viaţă al Irinei Socol, care locuiește la același domiciliu cu Irina Socol, a încercat să lichideze cei aproape 350.000 de euro depozitaţi sub forma unei asigurări de viaţă pe numele preşedintei companiei IT. Banca a sesizat Oficiul pentru Prevenirea şi Spălarea Banilor, care la rândul său a transmis un raport Parchetului General. Prin urmare, Irina Socol va fi cercetată de procurori într-un nou dosar privind infracţiuni de spălare a banilor, existând suspiciunea că asigurarea sa de viaţă a fost plătită din banii „sifonaţi” din companie.
Primul rechizitoriu: 311 fapte de evaziune şi spălare
După două luni petrecute în arestul Cercetărilor Penale şi una la domiciliu, Irina Socol va putea, în sfârşit, să-şi facă apărarea în faţa judecătorilor. Este primul dosar penal pentru preşedintele concernului SIVECO, Irina Socol fiind judecată pentru acuzaţii de evaziune şi spălare a banilor într-un proces pornit de la o sesizare din oficiu. Documente intrate în posesia Sursa Zilei demonstrează negru pe alb că şefa colosului IT fusese suspectată de mai multe ori, începând din 2003, de evaziune şi spălare de bani. Este vorba despre un document al Oficiului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, care arată că instituţia a mai sesizat în 2003, apoi în 2008 şi 2013, Parchetul General cu rapoarte privind indicii temeinice de spălare a banilor. Documentul oficial arată că ultimul astfel de raport a fost eliberat la cererea DNA, în 2013, pentru dosarul 436/p/2012, aflat în lucru la structura centrală a DNA, Serviciul Specialişti.
Niciuna dintre aceste investigaţii nu a ajuns însă la finalizare, din moment ce Irina Socol a fost trimisă în judecată într-un dosar deschis din oficiu de un procuror de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti. Era vorba despre Genius Soft Care, Future Soft Service, Dicon Soft Serv, Grade Soft Serv, Soft Construct Expert, Eurovip SRL, Consoft Care, ș.a., firme care pretindeau că prestează servicii de validare prin intermediul unor PFA-uri. Ancheta a arătat că de validări ar fi trebuit să se ocupe un ofiţer SRI în rezervă, un zugrav şi un rom din Sinteşti cu soţia (Valentina şi Nicolae Mihai Gogu). Anchetatorul susţine că SIVECO, una dintre cele mai mai companii de IT din România, cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro şi o medie de 1.000 de angajaţi în ultimii 5 ani, nu putea să apeleze în mod real la persoane fără pregătire în domeniul IT sau care chiar nu ştiu să scrie şi să citească, pentru a le face rapoarte de validare pentru softurile dezvoltate. În plus, companiile „prestatoare” nu funcţionau la sediile declarate şi aveau comportamentul unor firme fantomă.
Un alt dosar a fost separat din această anchetă şi priveşte serviciile facturate de SIVECO, în ultimii 10 ani, către alte firme decât cele 53 pentru care Irina Socol va fi mai întâi judecată. Irina Socol şi compania pe care aceasta o conduce este vizată şi în dosarul Microsoft de la DNA, în dosarul de corupție existând mai multe declarații care o leagă pe șefa SIVECO de Ecaterina Andronescu și Vasile Blaga.