Cel mai expresiv simbol al dragostei, al frumuseţii şi al perseverenţei, trandafirul este asociat cu sentimentele iubirii. Trandafirul este menţionat pentru prima oară într-o însemnare sumeriană străveche, ce spune că regele akkadian Sargon I a adus câţiva arbuşti dintr-o expediţie militară întreprinsă dincolo de Tigru şi i-a plantat în grădina sa. Se pare că Alexandru cel Mare a adus trandafirul în Europa, după un război din Persia, printre alte nenumărate comori. Herodot este de părere că Midas, regele mitic, a adus floarea pasională pe pământ grecesc.
Originară din Asia, este extrem de răspândit în toată Europa şi America de Nord, fiind o plantă adaptabilă. Culoarea florilor diferă de la alb la roz, galben, oranj până la tonuri infinite de roşu şi violet întunecat, chiar negru.
Aspectul şi mirosul deosebite fac ca trandafirul să fie o floare apreciată şi specială, astfel că multe parfumuri au în compoziţia lor esenţă de trandafir. Nobili şi delicaţi, trandafirii sunt rustici şi seducători, în acelaşi timp. Timp de peste cinci mii de ani, Persia şi China au fost habitatul de origine al trandafirilor dulci şi îmbietori.
Denumit Avestan-Vaedha, Vard, Wrodon şi Rhodian, în funcţie de limba vorbită, trandafirul a devenit cunoscut în Europa în secolul al şaptelea, când Rosa a devenit Rose.
Din pasiune pentru trandafiri, podelele palatului reginei Cleopatra erau pavate cu petale de trandafiri, iar împăratul Chinei avea peste şase sute de cărţi despre cum se îngrijesc trandafirii. În piesele sale, Shakespeare a făcut peste cinci zeci de referiri la trandafiri.
Roxana Mera