În urmă cu trei decenii, disidenții chinezi erau scoși ilegal din țară în cadrul unei operațiuni secrete numite Yellow Bird – dar, după cum mărturisește unul dintre ei pentru BBC, Beijingul încă îi urmărește.
Iunie 1992: Era miezul nopții în Marea Chinei de Sud, iar o navă de patrulare chineză se apropia de o ambarcațiune care se îndrepta dinspre China continentală comunistă spre Hong Kong, pe atunci colonie britanică. În timp ce trupele de frontieră urcau la bord pentru a vorbi cu echipajul, vocile lor puteau fi auzite de un grup de persoane înghesuite într-un compartiment secret sub punte.
„Mi s-a spus să mă ascund”, își amintește unul dintre ei, Yan Xiong. „Să nu faceți niciun zgomot!”
Yan era scos ilegal din China în cadrul unei operațiuni secrete cu numele de cod „Yellow Bird/ Pasărea galbenă”.
Patrula a plecat în cele din urmă, iar la primele ore ale dimineții, Yan – care nu mai călătorise niciodată cu o barcă înainte de acea noapte – a ajuns în Hong Kong.
Detenția nu era ceva nou pentru Yan. El petrecuse deja 19 luni într-o închisoare chineză pentru participarea sa la protestele din Piața Tiananmen din 1989. Studenții au cerut mai multă democrație și libertate, dar Partidul Comunist a trimis tancuri pentru a-i zdrobi.
La sfârșitul lunii iunie 1989, guvernul chinez a declarat că au murit 200 de civili și câteva zeci de membri ai personalului de securitate. Alte estimări au variat de la câteva sute la mai multe mii de persoane.
După ce a fost eliberat, Yan a ajuns în sudul Chinei, unde, în scene care ar fi putut fi desprinse dintr-un film de spionaj, a fost trimis de la o cabină telefonică publică la alta, pentru a fi pus în legătură cu persoanele care îl puteau scoate de acolo.
Yellow Bird poate suna ca o operațiune clasică de spionaj și mulți au crezut că un serviciu de informații – MI6 sau CIA – a avut ideea. Dar nu a fost așa.
De fapt, a fost o întreprindere privată demarată de grupuri de cetățeni îngrijorați din Hong Kong, motivați de dorința de a-i ajuta pe cei care se aflau printre fugari. Printre aceștia se numărau persoane influente din industria locală de film și de divertisment și chiar crima organizată, sub forma triadelor.
„Ei [triadele] aveau o mulțime de polițiști chinezi în buzunare”, spune Nigel Inkster, care la acea vreme era ofițer de informații aflat în Hong Kong. Acest lucru le permitea să scoată oamenii din ascunzătorile din Beijing și să îi treacă ilegal peste graniță. Marea Britanie și SUA s-au implicat doar atunci când persoanele care au ajuns în Hong Kong au trebuit să afle unde să meargă mai departe.
Yan își amintește că a fost vizitat de ceea ce el a descris ca fiind un „domn englez” care nu și-a spus niciodată numele, dar care l-a ajutat cu actele. „Este mai bine pentru tine să mergi în America, nu în Anglia”, i-a spus bărbatul. În câteva zile, Yan era în Los Angeles.
Yellow Bird s-a încheiat într-o noapte ploioasă din iulie 1997, când Hong Kong a devenit teritoriu suveran al Chinei.
Yan a luat cetățenia americană și a dus o viață americană model. S-a înrolat în armata americană și a servit în Irak ca preot militar.
S-ar putea să fi crezut că mâna Partidului Comunist Chinez nu-l poate atinge în noua sa casă, dar s-a înșelat.
În 2021, a decis să candideze pentru o funcție publică. A candidat în cadrul alegerilor primare democrate pentru primul district al Congresului din New York.
Yan a început să observe unele întâmplări ciudate în timpul campaniei sale. Mașini ciudate îl urmăreau și îl pândeau în afara locului unde stătea la trei dimineața. La evenimentele de campanie, oamenii încercau să îl împiedice să vorbească.
A aflat de ce abia atunci când FBI a venit să vorbească cu el. Un detectiv privat american le-a spus că fusese abordat de o persoană din China, care i-a cerut să îl supravegheze pe Yan. Se pare că ideea ca un fost protestatar din Tiananmen să intre în Congresul american era inacceptabilă.
„Îi spusese în mod special detectivului nostru privat că trebuie să submineze candidatura victimei”, spune agentul FBI Jason Moritz.
China a negat în mod constant acuzațiile de interferență politică. Dar acesta nu este singurul caz în care se presupune că a devenit mai fermă în urmărirea celor pe care îi consideră disidenți în alte țări. Au existat afirmații privind existența unor „secții de poliție în străinătate” în Regatul Unit și în SUA și despre persoane care au fost presate să se întoarcă în China sau să tacă.
Elena Cristea