Volumul de mărfuri din Portul Constanța a crescut semnificativ în ultimii trei ani, dar aprovizionarea, importul și exportul de produse și materii prime sunt afectate de infrastructura feroviară puternic degradată și de lipsa investițiilor, atenționează Consiliul Concurenței. Lipsa unor măsuri imediate ar putea bloca activitatea Portului Constanța, susține autoritatea.
În contextul actualei situaţii internaţionale, dar şi al pandemiei de COVID-19, Portul Constanţa a devenit principalul port cu deschidere la Marea Neagră. Astfel, volumul de mărfuri din Portul Constanţa ce au provenienţă sau destinaţie Republica Moldova şi Ucraina a crescut cu 823%, respectiv 144%, în ultimii trei ani, potrivit unui studiu realizat de Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF) şi Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN), din cadrul Consiliului Concurenţei.
Lemnul (+99%), echipamentele şi maşinile (+92%) şi seminţele uleioase (+81%) au înregistrat cele mai mari creşteri în perioada ianuarie 2021 – martie 2022, în tranzitul prin Portul Constanţa. La polul opus se află minereurile neferoase, produsele alimentare şi nutreţurile şi minereurile de fier.
”Traficul de mărfuri din Portul Constanta este, însă, afectat de infrastructura feroviară degradată şi subdimensionată, de numărul restricţiilor de viteză precum şi de lungimea liniilor de cale ferată degradate, administrate de CFR SA, care a crescut constant în ultimii ani. Cu toate acestea, în perioada ianuarie 2019 – martie 2022 nu au fost alocate sume pentru lucrări de reparaţii şi de întreţinere”, arată autoritatea de concurenţă.
Deşi există un plan de măsuri pentru fluidizarea tranzitului de mărfuri în Portul Constanţa, care prevede eliberarea unor linii de cale ferată blocate cu vagoanele CFR Marfă, precum şi implementarea de către CFR SA a unui program de lucrări de reparaţii şi întreţinere necesare pentru infrastructura feroviară, acesta nu a fost pus complet în aplicare.
Astfel, cele două autorităţi din cadrul Consiliului Concurenţei recomandă creşterea alocărilor financiare de la bugetul naţional pentru lucrările de reparaţie şi întreţinere a liniilor de cale ferată din cadrul Portului Constanţa.
Totodată, Consiliul Concurenţei atrage atenţia că trebuie deblocate liniile de cale ferată din Portul Constanţa, pe care sunt garate vagoane de marfă nefuncţionale şi a celor situate în apropierea portului, pentru fluidizarea traficului feroviar.
De asemenea, este vitală repunerea în funcţiune a liniilor de cale ferată care sunt închise din cauza stării tehnice necorespunzătoare, în caz contrar ar putea conduce la blocarea Portului, ceea ce va afecta economia naţională prin perturbarea activităţii de import-export şi, implicit, aprovizionarea cu materii prime şi produse agro-alimentare.
”În acelaşi timp, este necesară modernizarea liniilor de cale ferată din zonă, inclusiv electrificarea infrastructurii feroviare din port, ţinând cont şi de proiectele de investiţii şi planurile de dezvoltare ale operatorilor portuari, ceea ce va conduce la creşterea capacităţii de preluare a mărfurilor provenite din port şi va contribui la dezvoltarea transportului multimodal şi la creşterea volumelor de trafic de marfă pe calea ferată. Acest lucru se înscrie în strategia Comisiei Europene, care estimează că traficul feroviar de marfă va creşte cu 50% până în 2030 şi se va dubla până în 2050, comparativ cu anul 2015”, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei.
Consiliile de Supraveghere din cadrul Consiliului Concurenţei consideră că trebuie realizate investiţii pentru realizarea de dane specializate cu adâncimi mari, o reprofilare continuă a acestora, în funcţie de specificul mărfurilor, va duce la folosirea la capacitate maximă a terminalelor de depozitare şi a maximizării potenţialului portului.
Având în vedere că traficul de echipamente şi maşini a înregistrat o creştere majoră, se recomandă de asemenea şi construirea unui nou terminal Ro-Ro (Roll-on/roll off – tip de navă maritimă specializată în transportul maşinilor şi echipamentelor mari) în zona Constanţa Sud, incluzând şi o legătură cu infrastructura feroviară ceea ce va conduce la o creştere susţinută a traficului de acest tip de mărfuri.
O altă recomandare se referă la realizarea unui terminal GNL şi a unuia specializat în barje.
Dezvoltarea unui terminal de GNL ar fi o investiţie de importanţă strategică pentru România având în vedere că pe coasta de vest a Mării Negre nu există un terminal GNL, în timp ce un terminal specializat pentru barje ar permite acostarea în siguranţă a peste 200 de barje simultan şi ar creşte susţinut traficul de cereale, îngrăşăminte, seminţe uleioase şi combustibili minerali solizi.
Consiliul Concurenţei recomandă Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) să analizeze oportunitatea gestionării infrastructurii de transport de servicii feroviare în Portul Constanţa de către un singur administrator, respectiv CN APM SA, cu respectarea însă a reglementărilor în ceea ce priveşte siguranţa feroviară.
O astfel de gestionare ar permite o mai bună administrare a infrastructurii feroviare din Portul Constanţa, atât în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată, cât şi tarifele percepute pentru accesul la infrastructura feroviară.
Adina Silav