6.1 C
București
sâmbătă, 23 noiembrie 2024 - 0:36
No menu items!

Ponta și mai mulți membri ai Guvernului, la slujba de comemorare a Brâncovenilor. Băsescu – comunicat de presă

spot_img

Bisericile Sfântul Gheorghe din Bucureşti şi Mogoşoaia şi-au deschis altarele bărbaţilor şi femeilor, sâmbătă şi duminică, la împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfinţilor Brâncoveni

ponta_slujba

Premierul Victor Ponta a asistat, sâmbătă, la Sfânta Liturghie oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, slujbă care a comemorat 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu şi a celor patru fii ai săi.

Victor Ponta a fost însoţit la slujbă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, de ministrul afacerilor interne, vicepremierul pentru securitate națională Gabriel Oprea, de ministrul agriculturii, vicepremierul Daniel Constantin, de ministrul justiţiei, Robert Cazanciuc, de ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, de ministrul educaţiei, Remus Pricopie. La slujbă au mai fost prezenţi, printre alţii, şeful Jandarmeriei Române, consilierul prezidenţial Iulian Chifu și rectorul Universităţii Bucureşti.

La final, premierul a amintit că Brâncoveanu şi-a dat viaţa pentru a păstra identitatea şi valorile româneşti şi a afirmat că îşi doreşte ca românii să se raporteze în continuare la aceste valori. El a adăugat că s-a rugat pentru familie şi pentru ca oamenii să aibă o viaţă mai bună.

Când eram copil, mergeam foarte des la biserică, pentru că bunicul meu era preot şi mă lua cu el. Nu neapărat că eram un copil mai credincios decât alţii, dar stăteam cu bunicul meu destul de des.

Victor Ponta
premier

Patriarhul Daniel împreună cu alţi ierarhi au sfinţit pictura nouă şi au binecuvântat lucrările de la biserica Sfântul Gheorghe Nou, după care patriarhul a oficiat Sfânta Liturghie pe podiumul de lângă biserică, înconjurat de un sobor de ierarhi români şi ierarhi delegaţi ai Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, Patriarhiei Alexandriei, Patriarhiei Antiohiei, Patriarhiei Ierusalimului şi Bisericii Ortodoxe a Georgiei, biserici pe care le-a ajutat mult domnitorul Constantin Brâncoveanu.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, s-a dat citire Actului sinodal comemorativ la împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfinţilor Brâncoveni.

Sâmbătă, la comemorarea a 300 de ani de la moartea Brâncovenilor, președintele Traian Băsescu a transmis, la fel ca și în ziua precedentă, de Ziua Marinei, un mesaj prin intermediul unui comunicat de presă transmis de Administrația Prezidențială.

„Doresc să adresez salutul meu călduros cu prilejul comemorării de astăzi, comemorare plină de semnificaţii deosebite pentru istoria şi spiritualitatea românească: tricentenarul martiriului Sfinţilor Brâncoveni. Sărbătoarea aceasta are loc, nu întâmplător, într-un timp şi într-un loc de care viaţa martirilor Brâncoveni este profund legată”, a arătat Traian Băsescu în mesajul dat publicităţii de Administraţia Prezidenţială.

Băsescu a amintit că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2014 drept „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni” în Patriarhia Română, iar Biserica „Sfântul Gheorghe – Nou” adăposteşte trupul voievodului martir Constantin Brâncoveanu adus în ţară de către soţia sa, doamna Maria, pentru a fi înmormântat în frumoasa ctitorie pe care voievodul a ridicat-o în capitala ţării.

Este un eveniment important pentru Biserica Ortodoxă Română, pentru credincioşii ortodocşi şi, fireşte, este un moment extraordinar de emoţionant pentru noi toţi, cei care am dorit să cinstim împreună memoria unui domnitor care a însemnat atât de mult în istoria noastră, în spiritualitatea şi în cultura românească. Privind în urmă la ceea ce au dăruit Brâncovenii în istoria României, suntem invitaţi să reflectăm la exemplaritatea unui destin pe deplin asumat, în spiritul jertfei şi al credinţei mărturisitoare. (…) Într-o perioadă politică dificilă, la confluenţa dintre Răsărit şi Apus, Constantin Brâncoveanu a răspuns în egală măsură vocaţiei sale de om politic, dar şi de ctitor şi cărturar, împlinind, în chip strălucit, destinul domnitorului luminat, preocupat de artă şi cultură, asemenea marilor principi ai Renaşterii. De numele său se leagă numeroase ctitorii în frumosul stil brâncovenesc, Academia domnească din Bucureşti înfiinţată la 1694, şcoli superioare şi biblioteci care au devenit centre de cultură rivalizând cu cele din Apusul Europei şi, nu în ultimul rând, tipărirea Bibliei de la Bucureşti, prima ediţie integrală a Sfintei Scripturi scrisă în limba română, toate acestea echivalând cu un înalt act de cultură şi spiritualitate, prin care domnitorul a rămas în conştiinţa naţională. Această plurivalenţă a preocupărilor sale ne face să vorbim despre o «epocă brâncovenească» înţelegând prin aceasta o perioadă de înflorire în spiritul unei unităţi care, cu siguranţă, a pregătit intrarea noastră în modernitate. Suntem un popor cu numeroase modele demne de urmat. Noi, contemporanii, avem privilegiul de a-i cinsti cum se cuvine pe Brâncoveni şi, totodată, datoria de a încerca să le urmăm exemplul. Mă bucur că evenimentul de astăzi readuce în conştiinţa naţională unul dintre cele mai strălucite figuri politice şi culturale din istoria noastră medievală. Destinul Brâncovenilor, urmat şi de moartea lor martirică la Constantinopol în anul 1714, dovedeşte forţa cu care un om a fost capabil să schimbe în bine destinul ţării sale, chiar cu preţul jertfei propriei vieţi şi aceea a fiilor săi. Curajul mărturisirii, fermitatea în apărarea adevărului şi a dreptăţii sunt condiţiile fără de care destinul unei comunităţi nu poate fi imaginat. Dacă noi toţi vom înţelege şi vom asuma cu deplină responsabilitate această lecţie de viaţă, vom avea şansa să continuăm destinul pe care voievodul Brâncoveanu l-a dorit pentru poporul său. Istoria evoluează, antrenându-ne în transformările ei, şi sunt convins că este necesar, mai mult ca oricând, să ne păstrăm fidelitatea faţă de toate aceste repere care ne pot orienta spre progres, spre modernizare, spre dezvoltarea potenţialului extraordinar de care dispunem. Am încrederea că sărbătoarea de astăzi va fi un prilej de bucurie şi de speranţă pentru toţi românii şi, mai ales, pentru cei care, având respect pentru alegerea şi jertfa martirilor Brâncoveni, vor păstra vie amintirea lor.

Administrația Prezidențială
comunicat de presă

R.D.