Poliția nu ar trebui să facă publice rezultatele testelor rapide antidrog pentru că opinia publică este indusă în eroare, în cazul în care testul este infirmat, spun APADOR-CH, Comunitatea Declic și criminologul Vlad Zaha. Ei cer ca Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) să le interzică polițiștilor să mai facă publice rezultatele testelor rapide și să transmită în mod public doar rezultatele analizelor de sânge sau urină.
„Testele rapide antidrog sunt infirmate, în suficient de multe cazuri, de rezultatele ulterioare ale analizelor de sânge privind prezenţa în organism a substanţelor psihoactive. Datele arată o rată generală de infirmare de 38%, însumând peste 1.000 de persoane, respectiv rată specifică de infirmare de peste 80% în cazul amfetaminelor, în 2023, potrivit comunicatului Consiliului Superior de Medicină Legală”, se arată în solicitarea trimisă către IGPR.
APADOR-CH (Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki), Comunitatea Declic și criminologul Vlad Zaha spun că există multe cazuri în care poliția a făcut publice rezultatele unui test rapid antidrog care indica că un șofer consumase substanțe interzise, deși realitatea era alta.
„Presa a preluat, cu bună-credinţă, informaţiile comunicate de poliţie şi a informat opinia publică despre faptul că persoana vizată de testul rapid a fost indicată de test că a consumat substanţe psihoactive (droguri). Imaginea publică a persoanei testate a fost grav vătămată, prin prezentarea acesteia în faţa opiniei publice drept consumator de droguri. Ulterior, la analizele de sânge, s-a stabilit că persoana respectivă nu a consumat droguri, ci medicamente sau anumite alimente”, se explică în solicitare.
ONG-urile și criminologul Vlad Zaha spun că „răul însă este produs în momentul când este prezentat rezultatul fals pozitiv al testului rapid şi opinia publică percepe acea persoană drept consumator de droguri”.
„Acest rău nu mai poate fi remediat integral, prin prezentarea rezultatelor negative la analiza de sânge, atâta vreme cât, anterior, opinia publică şi-a format o părere, greşită, despre acea persoană. Astfel, este grav vătămat dreptul persoanei la demnitate, drept garantat prin art. 1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Cartă), art. 8 din CEDO, art. 30 al. 6 din Constituţie şi art. 72 din Codul civil”, atrag atenția semnatarii solicitării transmise Poliției Române.
Vatmanul din București implicat într-un accident nu consumase droguri, deși inițial Poliția anunțase că da
APADOR-CH, Comunitatea Declic și Zaha dau drept exemplu cazul vatmanului implicat săptămâna trecută într-un accident mortal în București. Deși inițial poliția a anunțat că rezultatul testului antidrog a fost pozitiv, ulterior analizele de sânge au arătat că vatmanul nu consumase substanțe interzise.
„Acest rezultat pozitiv la consumul de droguri, în cazul vatmanului, a fost făcut public de poliţie, astfel că a fost preluat de presă, iar vatmanul a fost prezentat opiniei publice drept persoană care a consumat droguri şi a fost implicată în gravul accident. Ulterior, analiza probelor de sânge a infirmat rezultatul fals pozitiv al testului rapid şi a concluzionat că vatmanul, prezentat public, până atunci, drept drogat care conducea tramvaiul, nu consumase nici un drog. În schimb, luase, în seara precedentă testului, un paracetamol”, explică semnatarii.
APADOR-CH, Comunitatea Declic și Zaha spun că „principala funcție a comunicării rezultatelor acestor teste a devenit dezinformarea publică, tocmai opusul informării publice”.
„Pot fi comunicate publicului doar rezultatele analizelor de sânge şi, eventual, urină privind prezenţa substanţelor psihoactive în organismul unei persoane testate rapid antidrog de poliţie. Doar aceste rezultate sunt, cu adevărat, relevante şi prezintă gradul necesar de exactitate/corectitudine. Contestăm utilitatea comunicării rezultatelor preliminare și datorită faptului că rezultatele din partea IML sunt eliberate, acum, în maxim 72 de ore”, se mai arată în scrisoare.
D.Constantin