Comisia Europeană a trimis înapoi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe care România l-a depus zilele trecute, cu observații multiple. Cuprinde multe sume nejustificate, unele sunt supraestimate, lipsesc metodologiile de calcul și au fost furnizate informații neclare legate de proiecte. Acestea sunt câteva dintre observațiile pe care oficialii de la Bruxelles le-au făcut pe marginea documentului.
Documentul a fost discutat, joi, la Bruxelles cu reprezentanții Comisiei Europene. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor aceasta este o evaluare de etapă, experții europeni cerând detalii ca parte a procesului de evaluare și trimitere de clarificari. Procedura nu este una specială, Ministerul Investițiilor Proiectelor Europene organizând întâlniri între reprezentanții Comisiei și ai ministerelor, iar aceștia din urmă sunt responsabili cu transmiterea clarificărilor.
Însă, săptămâna viitoare CE începe să aprobe proiectele PNRR depuse de țările membre și începe să facă plățile pe sumele asumate și aprobate. Iar, cele 29 de miliarde de euro pentru România nu mai par atât de sigure, pentru că o parte dintre proiecte ar putea să pice.
Observații ale Comisiei Europene
Pilonul I Sistemul de management al apei
Valorile asumate pentru ținte sunt, în general, mai mici decât rezultatul calculelor
Exemplu: Investiția „Extinderea sistemelor de apă și canal în localități aflate în aglomerări mai mari de 2000 de locuitori”. Media pentru obiectivele 1 și 1 este calculată utilizând valorile de la mare la mic 70% -30%. Nu există nicio justificare pentru această ponderare, care plasează media în partea superioară. Nu există o metodologie sau un punct de referință pentru conexiunea la costul unitar al serviciului atât pentru apă potabilă, cât și pentru canalizare. În absența acestor informații, ambele costuri unitare par ridicate.
La alte investiții se precizează că nu sunt furnizate punctele de referință și metodologia de cost.
Pilonul I – Transportul sustenabil
Pe anumite proiecte de transport feroviar nu este clar dacă standardele de costuri includ TVA sau nu.
Nu sunt clare explicațiile furnizate despre modernizarea a 30 de locomotive.
Infrastructura de metrou
Nu este clar dacă 30 rame electrice de metrou sunt incluse în costul de 600 de milioane de euro solicitate.
Pilonul I – Fondul pentru Valul Renovării
Nu este clar cum se obține costul total de 1 miliard de euro. Există neconcordanțe între informații
Pilonul IV Fondul local pentru tranzitia verde și digitală –
Justificarea costurilor este insuficientă sau lipsește
Trebuie furnizate costurile unitare acolo unde este cazul și documentele justificative pentru date comparative
Trebuie explicată împărțirea costurilor pe investiții
Pilonul VI- România Educată
Pentru o mai bună urmărire a costurilor, Guvernul trebuie să explice fiecare investiție, nu grupate.
Numele date diferitelor investiții nu sunt corecte
Nu sunt indicate studiile în baza cărora au fost determinate costurile. Au fost menționate prețurile pieței preluate din Ordinul Arhitecților din România, dar fără a furniza informații suplimentare.
La un capitol legat de sănătate, suma de bani solicitată pentru renovarea sistemului de terapie intensivă pentru nou-născuți diferă între cele 2 documente. În documentul word sunt 80 de milioane de euro, în documentul .xls anexat suma finală este de 71 de milioane de euro.
S-a depus cerere pentru finanțare a unui spital nou, doar că suma diferă de la un document la altul. Odată sunt ceruți 570 de milioane de euro, iar în altul, 517 milioane de euro.
România a trimis PNRR la Bruxelles, în ultima zi, luni, 31 mai. Documentul integral a fost publicat, miercuri, fiind prezentat de ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, împreună cu premierul Florin Cîțu.
Ministrul Cristian Ghinea a recunoscut că nu a citit toate anexele documentului și le-a cerut românilor ajutorul. “Cei care cred că pot face o treabă mai bună să ne facă semnalări și le corectăm. Nici măcar eu n-am citit toate anexele”, a spus atunci Cristian Ghinea.