Conflict intern în sânul liberalilor. Declaraţiile lui Crin Antonescu despre similitudinile programatice existente între PNL şi Partidul Popularilor Europeni, dar şi demersul lui Sorin Frunzăverde de a înregistra la OSIM marca „Partid Naţional Popular Liberal”, i-au opărit pe unii liberali fideli cultivării în continuare a relaţiei cu liberalii europeni (ALDE). Fostul lider de partid, Călin Popescu Tăriceanu, ar dori ca cei din conducerea centrală să-l invite pe Frunzăverde la explicaţii pentru gestul său. La fel şi alţi liberali mai tradiţionalişti, precum ministrul Puiu Haşotti sau senatorul Varujan Vosganian.
Potrivit unor surse liberale, discuţia nu va avea niciun efect, deoarece Antonescu vrea să lase orice portiţă deschisă după alegerile europarlamentare. ALDE se află în ultimii 8 ani pe o pantă descendentă ca reprezentare în Parlamentul Eurtopean, iar liderul liberal român nu vede decât două posibile alternative pentru partidul său, dacă această evoluţie continuă şi în următorii doi ani: fie afilierea la PPE, cu scandalul de rigoare din partea unei aripi a propriului său partid, fie la grupul eurosceptic al conservatorilor britanici, principalul beneficiar al scăderii liberalilor europeni în intenţiile de vot ale electoratului din spaţiul comunitar.
Tăriceanu îi cere explicaţii lui Frunzăverde
În opinia lui Tăriceanu, fostul democrat-liberal, reconvertit la liberalism, Sorin Frunzăverde, ar trebui să dea explicaţii pentru comportamentul său recent. Încurajat de declaraţiile lui Antonescu de simpatie faţă de popularii europeni, acesta din urmă a cerut de al OSIM drepturile asupra mărcii Partidul Popular Naţional Liberal, un pas perceput de mulţi liberali ca un plan de redirecţionare a PNL dinspre ALDE spre grupul PPE din parlamentul European. Mai mult chiar, Frunzăverde a susţinut că, în vederea demersului său la OSIM, s-a consultat cu liderii partidului. Conform unor surse liberale, Antonescu nu ar fi deloc străin de demersurile lui Frunzăverde. Chiar dacă nu le încurajează personal, el tolerează calm acţiunile fostului lider democrat-liberal, deşi o apropiere a PNL faţă de PPE ar echivala cu una similară faţă de actualii adversari din PDL. De fapt, o astfel de alternativă ar pune pe mulţi dintre liberali în situaţia inedită de a se trezi peste noapte colegi cu cei care s-au luptat atâţia ani pe scena politică românească.
„Ceea ce m-a surprins mai mult este iniţiativa pe care Sorin Frunzăverde a luat-o de a înregistra o denumire uşor bizară, Partid Naţional Popular şi Liberal. Nu ştiu când a făcut-o, dacă a făcut-o acum şi dacă a făcut-o cu un scop. Iarăşi mi-ar fi foarte simplu să fac speculaţii, în general sunt tentat să nu fac astfel de speculaţii, dar sigur că o clară explicaţie Sorin Frunzăverde va trebui să o dea. Şi atunci ne vom da seama dacă este un demers strict personal al lui sau aceste demers se înscrie într-o încercare hai să zicem de altă natură, din partea unor anumite cercuri din PNL. N-am auzit să fi fost o discuţie, în niciun caz n-a existat o discuţie oficială în PNL, care să mă ducă cu gândul că PNL s-ar putea îndepărta de familia liberală”, a reacţionat, alarmat, Tăriceanu. În opinia sa, PNL ar trebui să suporte, pe bună dreptate, criticile dacă pleacă la PPE, aşa cum a suportat şi PDL când a plecat din PES.
Mai mulţi liberali, intrigaţi de gestul lui Frunzăverde
Conform surselor citate, fostul premier nu este singurul care nu priveşte cu ochi buni iniţiativa lui Frunzăverde. O bună parte din conducerea centrală a PNL nu vrea să întreţină acest subiect tocmai în debutul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, unde au ca aliaţi pe cei din PSD şi PC. “Nu ar trebui să dăm apă la moară acestei teme tocami acum. Cum să le explicăm celor de la PSD că este vorba despre un act izolat când însuşi Antonescu face astfel de refereri şi-i încurajează pe cei pe care el însuşi i-a primit de la PDL?”, ne-a comentat, sub imperiul anonimatului, unul dintre vicepreşedinţii vechi ai partidului. Totuşi, alte surse liberale nu exclud o posibilă strategie a lui Antonescu de fidelizare a social-democraţilor şi după alegerile parlamentare din 9 decembrie prin crearea unei presiuni asupra acestora pentru a nu defecta din USL şi a face vreo posibilă alianţă cu PDL în cazul în care preşedintele Traian Băsescu nu va accepta să numească un nou prim-ministru din partea unei eventuale majorităţi parlamentare a acestei alianţe. Planurile lui nu sunt însă numai pe termen scurt. El a învăţat din lecţia dată de conservatorii britanicii popularilor europeni acum trei ani, atunci când, pe fondul crizei economice europene şi a euroscepticismului crescând, politicienii Albionului au părăsit rândurile acestui grup pentru a-şi înfiinţa propiul grup europarlamentar.
Antonescu trage cu ochiul la PPE
Alianţa Democraţilor şi Liberalilor (ALDE) a ajuns de la 100 reprezentanţi în 2004, la doar 81 în 2009, iar pe fondul măsurilor de austeritate şi frânărilor sociale care s-au făcut resimţite în întreaga Uniune Eruopeană, matematica alegerilor ar putea lucra în defavoarea acestui grup la scrutinul electotral din 2014. Mai puţini reprezentanţi ai acestui grup, ar echivala cu mai puţină putere de negociere şi cu pierderea rolului din PE pe care l-a jucat la noi UDMR în parlamentul naţional. În aceste condiţii pentru Antonescu există doar două alternative: fie afilierea la PPE, caz în care inclusiv PDL trebuie să-şi dea consimţământul, potrivit regulilor interne ale acestui grup, fie la grupul conservatorilor, mai eurocesptici şi mai apropiaţi de valorile naţionale, cu care liderul liberal tot întreţine legături amicale de ani buni şi de care se simte de altfel apropiat ca discurs politic. Conservatorii şi-au creat propiul grup, prin racolarea altor eurodeputaţi eurosceptici. Acum ei au 55 de voturi în PE sub titulatura de ECR : Conservatorii şi Reformiştii Europeni, iar la viitoarele alegeri ar putea detrona ALDE din postura de arbitru al majorităţii europarlamentare, o poziţie deloc de neglijat pentrtu PNL pe viitor. (Valeriu Moţoc)
foto: mediafax