Procurorii militari fac verificări în cazul aterizării aeronavei de luptă ucrainiene la baza militară Bacău. Pilotul ucrainean ar putea fi interogat de către ofițeri MApN, SRI, DGIA, la aceste audieri putând să participe inclusiv specialiști de securitate ai NATO.
Procurorii militari de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași fac verificări preliminare pentru a se stabili circumstanțele precise în care a ajuns aeronava pe teritoriul României, nefiind deschis un dosar de cercetare penală, potrivit stiripesurse.ro.
Pilotul ucrainean ar putea fi interogat de către ofițeri MApN, SRI, DGIA, la aceste audieri putând să participe inclusiv specialiști de securitate ai NATO.
Sursele citate arată că, conform Codului Penal, sunt o serie de articole care prevăd infracțiuni militare atât pe timp de pace dar și pe timp de război, însă nu s-a precizat până la acest moment dacă pilotul aeronavei ucrainiene și starea de fapt în cazul acestuia se încadrează la vreuna dintre situațiile prevăzute de codul penal românesc.
Potrivit Codului Penal „Dezertarea„ este „absenţa nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depăşeşte 3 zile, a oricărui militar se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”, și este prevăzută la articolul 414.
O altă faptă militară prevăzută de CP este cea de la articolul 422 și prevede că „părăsirea câmpului de luptă sau refuzul de a acționa, săvârșite în timpul luptei, ori predarea în captivitate sau săvârșirea altor asemenea fapte de natură a servi cauzei inamicului se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi”.
Potrivit sursei citate, una dintre primele măsurile care este luată în vedere în privința prezența pilotului ucrainean pe teren românesc este aceea de audiere a acestuia, într-o procedură clasificată, denumită generic „debrifare”, pentru a se lămuri în cel mai precis mod contextul și intențiile acestuia.
Mai precis, la acest moment România „găzduiește” forță militară străină, respectiv alta decât cea a NATO, o forță militară aflată deja în conflict cu un alt stat non-NATO.
În acest context, pe de-o parte România nu poate oferi sprijin direct pilotului aeronavei militare și nici nu ar putea permite plecarea acesteia în condiții de siguranță, pentru că s-ar putea interpreta, prin prisma tratatelor internaționale, că a oferit suport logistic și tehnic unui stat non-NATO aflat în război cu un alt stat din afara Alianței.
Conform tratatelor internaționale și a procedurilor, cel mai probabil aeronava militară ucraineană va staționa pe teritoriul României până la oficializarea încheierii conflictului existent între Rusia și Ucraina.
Un avion ucrainean a intrat, joi dimineață, în spațiul aerian al României. Au fost ridicate imediat două aeronave militare, aparatul de zbor fiind interceptat și pus să aterizeze la Baza Aeriană 95 din Bacău.
Adina Silav