Președinția României a patronat, în 2017, o expoziție de artă contemporană, unde o artistă nonconformistă a expus lucrări de pictură neconvențională realizate cu… propria vulvă.
Expoziția „Art encounters”, o bienală de artă contemporană, organizată la sfârșitul anului trecut, sub înaltul patronaj al Președinției României, a avut, printre produsele expuse, și lucrările neconvenționale ale artistei Smaranda Ursuleanu.
Aceasta își realizează lucrările folosind urmele lăsate de propriul organ genital, după cum se arată chiar în descriere: „Transferul aspectului cel mai privat al corpului femeii înspre expunerea maximă, aproape sacrală, este nucleul lucrării Smarandei Ursuleanu. Ea folosește urmele lăsate de vulva sa pe numeroase foi de hârtie de mici dimensiuni pentru a crea un autoportret ambiental care sfidează tabuurile societății românești. Fiecare cartonaș este unic, iar juxtapunerea lor evocă acumularea experiențelor artistei de-a lungul timpului, confruntându-ne cu problema neliniștitoare a voyeurismului”.
Aceste lucrări au fost expuse în cadrul secțiunii Acest obscur obiect al dorinței. Una dintre lucrări s-a intitulat The Second Deflowering / A Doua Deflorare. Iar cea prezentată mai jos este numită „Tapet Vulvatic”.
Secțiunea de picturi este descrisă astfel: „Spectatorul este invitat să reflecteze la propria relație cu fiecare dintre lucrările expuse, să privească spre o altfel de sărbătoare a dragostei și sexualității. Să fie vorba de exhibiționism? Fără nicio îndoială. Transgresiune? Cu siguranță. În plus, o doză bună de narcisism, atât de caracteristic societății noastre. Dar traducerea senzualității, dorinței sau plăcerii în imagini și obiecte este, la rândul ei, o acțiune. Calea obiectului ne întoarce privirea pentru a-l interoga, oferindu-se și ascunzându-se în același timp, dar aparținând în continuare autorului”.
Potrivit descrierii sale, Smaranda Ursuleanu „observă comportamentele cu tentă sexuală, stereotipurile și tabuurile sociale și le transpune în reprezentări vizuale subversive, de obicei feministe, multiplicate și scenografiate prin diverse tehnici”.
Andi Topală