Concursul de admitere în magistratură, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în perioada 25 iulie 2024 – 27 martie 2025, a înregistrat un număr semnificativ de respingeri la proba psihologică. Conform rezultatelor publicate miercuri, 29 ianuarie 2025, 61 dintre cei 152 de candidați nu au trecut testul, ceea ce înseamnă o rată de eșec de peste 40%.
Tabel-privind-rezultatele-obtinute-de-candidati-la-testarea-psihologica_2025-01-29
Situația nu este definitivă, deoarece cei respinși au posibilitatea de a depune contestații în termen de 24 de ore. Rezultatele finale vor fi afișate în prima jumătate a lunii februarie.
CSM a devansat publicarea rezultatelor
Deși inițial programată pentru 3 februarie 2025, afișarea rezultatelor a avut loc cu cinci zile mai devreme. Testarea psihologică trebuia să se desfășoare între 24 ianuarie și 2 februarie, însă a fost finalizată rapid, în intervalul 24-29 ianuarie.
Această etapă este esențială în selecția viitorilor magistrați, iar procentul mare de respingeri ridică semne de întrebare privind capacitatea psihologică a celor care vor decide soarta oamenilor. Dacă peste 40% dintre candidați au fost respinși la testarea psihologică, ar trebui să ne întrebăm: cei care au trecut testul sunt cu adevărat echilibrați mental și potriviți pentru această meserie? Sau sistemul continuă să producă judecători și procurori care vor sfârși prin a abuza de putere, a da sentințe aberante sau a se prăbuși sub presiunea funcției?
Psihologia magistraților: între mit și realitate
Teoretic, testarea psihologică ar trebui să filtreze candidații incapabili să gestioneze stresul, presiunea și responsabilitatea enormă a meseriei de magistrat. Însă realitatea ne arată că în sistem există deja numeroși judecători și procurori care au dat dovadă de comportamente cel puțin îngrijorătoare.
Cazurile de magistrați care clachează psihic, care adoptă decizii haotice sau care sunt complet rupți de realitate sunt deja bine cunoscute. De-a lungul timpului, justiția românească a fost zguduită de episoade bizare, în care judecători și procurori au fost reținuți pentru corupție, au ajuns să sufere căderi nervoase sau au fost acuzați de abuzuri grave.
Exemple care ridică semne de întrebare
Nu trebuie să căutăm foarte mult pentru a găsi exemple de magistrați care nu ar fi trebuit niciodată să ajungă într-o funcție de decizie:
- Judecători care au motivat sentințe într-un mod ilogic, făcând confuzii grave între probe.
- Procurori care au fost depistați cu probleme psihice grave, dar au fost menținuți în funcție ani la rând.
- Magistrați care au avut căderi nervoase și au trebuit să fie suspendați, deși în trecut au semnat decizii cruciale pentru sute de oameni.
Toate acestea ridică o întrebare esențială: dacă acești oameni au trecut testele psihologice și au ajuns magistrați, cât de relevante sunt aceste examene?
Ce ne garantează că viitorii magistrați sunt echilibrați psihic
În mod normal, magistrații ar trebui să fie oameni cu o rezistență psihică excepțională, capabili să judece obiectiv și să nu se lase influențați de emoții sau de presiuni externe. Însă realitatea arată că sistemul permite infiltrarea unor persoane instabile, sau chiar incompetente.
Dacă un test psihologic elimină aproape jumătate dintre candidați, dar îi păstrează pe cei care ulterior ajung să fie incompetenți, abuzivi sau chiar corupți, atunci este clar că acest filtru nu funcționează cum trebuie.
Justiția pe mâinile cui ajunge?
Cât de sănătoși mintal sunt viitorii judecători și procurori? Dacă sistemul continuă să producă magistrați care cedează sub presiune, care iau decizii aberante sau care sunt suspectați de comportamente deviante, atunci problema nu este doar la candidații respinși, ci și la cei care trec testele.
Într-un stat în care oamenii își pun viețile în mâinile justiției, sănătatea mentală a magistraților ar trebui să fie o preocupare reală. Dar, din păcate, realitatea ne arată că mulți dintre cei care ajung pe aceste funcții nu sunt nici pe departe modelele de echilibru și profesionalism pe care ne-am dori să le avem în sistemul judiciar.
D.Constantin