În anul 2022, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări au fost înregistrate 12.368 cereri de azil, cele mai multe fiind depuse de cetăţenii din Ucraina.
O persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voinţă, exprimate în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecţia statului român, anunţă Inspectoratul General pentru Imigrări, care precizează că în anul 2022, la nivelul Inspectoratului au fost înregistrate 12.368 cereri de azil, cele mai multe au fost depuse de cetăţenii din Ucraina – 4.398, India 1.486, Bangladesh 1.364, Siria 1.313 şi Pakistan 803.
Centrele unde au fost înregistrate cele mai multe cereri sunt Timişoara – 6.109, Rădăuţi – 3.700, Bucureşti – 1.004 şi Maramureş – 991.
Cum se poate depune o cerere de azil?
Cererile de azil se depun personal de către străinii aflaţi pe teritoriul României sau într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat. În cazul străinilor minori, cererile de azil pot fi depuse de reprezentantul legal. Minorii care au împlinit vârsta de 14 ani pot depune cereri de azil în nume propriu.
Dacă un străin se adresează cu o cerere/memoriu/petiţie în care menţionează că doreşte o formă de protecţie în Romania, i se comunică în scris că este necesar să se prezinte personal la autorităţile competente să primească astfel de cereri.
Cererile de azil depuse în afara teritoriului României nu sunt admise. Autorităţile competente să primească o cerere de azil sunt: structurile Inspectoratului General pentru Imigrări; structurile Poliţiei de Frontieră Române; unităţile de poliţie în cadrul cărora sunt constituite şi funcţionează centre de reţinere şi arestare preventivă; structurile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei.
Analiza cererii de interviu este făcută de ofiţeri specializaţi din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, care desfăşoară un interviu complex. În cadrul interviului, solicitanţii de azil beneficiază de confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor referitoare la cazul acestora. În vederea soluţionării cererii de azil este necesară efectuarea unui interviu cu solicitantul de azil, oferindu-i acestuia posibilitatea de a-şi prezenta motivele care l-au determinat să solicite o formă de protecţie.
Interviul presupune audierea solicitantului de azil de către un poliţist I.G.I., anume desemnat, precum şi clarificarea tuturor aspectele necesare în vederea soluţionării cererii. De asemenea, nota de interviu cuprinde datele de identificare ale solicitantului, numele poliţistului, al interpretului, al reprezentantului legal şi/sau al avocatului care îl asistă, limba în care se desfăşoară interviul şi întrebările respectiv răspunsurile solicitantului. După citirea interviului, se semnează pe fiecare pagină de solicitant, poliţist şi, în cazul în care au participat la interviu, de interpret, avocat, reprezentant legal. Pentru completarea datelor sau lămurirea anumitor aspecte se poate planifica un interviu suplimentar.
Adina Silav