Suprafaţa totală afectată de secetă este de 106.389 de hectare, conform celor mai noi date comunicate de 20 judeţe, annunță Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Situaţia suprafeţelor la culturile calamitate se raportează zilnic pe baza proceselor verbale de constatare a pagubelor încheiate.
Până în prezent, au comunicat suprafeţe afectate de secetă judeţele Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Teleorman, Tulcea, Timiş, Vaslui şi Vrancea.
În ceea ce priveşte măsurile întreprinse până în prezent, s-au constituit comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor generate de fenomenele periculoase, ca urmare a secetei pedologice, în baza Ordinului comun nr. 190/83/2022 pentru completarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al ministrului Afacerilor Interne nr. 97/63/2020 şi au fost discutate cu fermierii măsurile promovate de minister pentru diminuarea efectelor secetei.
În cadrul programului de creditare „De trei ori subvenţia”, până în prezent s-a încheiat Convenţia între MADR şi Fondul De Garantare a Creditului Rural (FGCR) şi s-a semnat Convenţia de lucru între CEC Bank si FGCR.
Totodată, se află în desfăşurare demersurile necesare pentru semnarea Convenţiei între FGCR şi 15 bănci comerciale.
De asemenea, s-a solicitat la Comisia Europeană aprobarea privind acordarea avansului pentru plăţile directe la un nivel de 70% şi 85% pentru măsurile de mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2022. Totodată, s-au elaborat proiectele de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea unor scheme de ajutor excepţional pentru plantaţii pomicole pe rod şi/sau cu arbuşti fructiferi şi/sau cu vii cu struguri pentru vin, precum şi pentru susţinerea activităţii de creştere în sectoarele suin şi avicol, în anul 2022, în valoare de 51,6 milioane euro, din care 25,5 milioane euro fonduri europene şi 26,1 milioane euro de la bugetul naţional.
Eforturi pentru reabilitarea sistemului de irigaţii
A fost elaborată şi este în consultare publică Hotărârea de Guvern privind modificarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii şi a infrastructurii de desecare şi drenaj din România, în vederea adaptării agriculturii la schimbările climatice şi reducerea efectelor acestora asupra producţiei agricole, suma destinată fiind de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul naţional, care vor fi alocate până în anul 2027 şi s-au prevăzut investiţii noi în infrastructura secundară de irigaţii din fonduri UE, în valoare de 400 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027.
În plus, s-au prevăzut investiţii în sisteme locale de irigaţii din fonduri UE, în valoare de 100 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027, s-au prevăzut investiţii privind procesarea produselor agroalimentare în vederea obţinerii de produse cu valoare adăugată în sumă de 424 milioane euro prin Planul Naţional Strategic 2023-2027, a fost constituit un grup de lucru pentru elaborarea unui ghid de bune practici care să indice tehnologii şi soiuri adaptate la noile condiţii climatice şi s-a înfiinţat, prin OMADR nr. 717/R/20.07.2022, grupul de lucru privind gestionarea efectelor produse de schimbările climatice.
Seceta extremă va afecta și următorul an agricol
Seceta extremă va avea impact şi asupra următorului an agricol, întrucât lucrările nu vor putea fi executate la timp şi de calitate, susţine preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.
Acesta consideră că sistemul de irigaţii ar trebui adaptat la noile tehnologii care să aibă eficienţă maximă pentru plante, însă ar trebui utilizate şi soiuri de plante tolerante la secetă.
„Trebuie să avem în vedere culturile de toamnă şi pe cele din primăvara acestui an când discutăm de anul agricol în deplinătatea sa. Dacă în cazul cerealelor au fost rezultate ceva mai bune, dar şi aici discutăm de diminuări de 35% faţă de anul anterior, în cazul culturilor din primăvara acestui an situaţia este grea.
Sigur că sistemul de irigaţii ajută atât cât există apă în râuri, lacuri interioare, pânza freatică sau chiar fluvii, apă disponibilă pentru agricultură. Consider că trebuie regândit sistemul de irigaţii cu adaptarea sa la nou, la noi tehnologii care să aibă eficienţă maximă pentru plante. Important este şi soiul sau hibridul utilizat, care trebuie să fie tolerant la secetă, dar să utilizeze şi el la maximum această resursă epuizabilă.
Este un an agricol extrem de greu, mult mai greu decât anul 2020, mai ales că discutăm de un deficit hidric major, avem secetă pedologică şi cantităţi infime de apă la dispoziţie. Acum se vede cel mai bine lipsa investiţiilor din ultimii ani în sistemul de irigaţii, deşi există un program cu bani suficienţi pentru realizarea acestor lucrări”, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele AFR, Daniel Botănoiu.
Potrivit sursei citate, culturile cele mai afectate sunt cele însămânţate în primăvara acestui an: porumb, floarea soarelui, soia, furajele, legumele, dar în egală măsură sunt afectate şi păşunile.
Adina Silav