Numărul cooperativelor agricole nou înfiinţate a început să crească abia în ultimii 5 ani, deși România este membră a Uniunii Europene de 14 ani. Astfel, din 2016 până la finalul anului trecut, au apărut 935 de cooperative agricole, adică o cooperativă la 2,5 zile, potrivit calculelor făcute de „Ziarul Financiar”, pe baza datelor furnizate de Registrul Comerţului.
„Principalul factor pentru care mulţi fermieri s-au asociat este dat de accesul la fonduri europene prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Cooperativele au avut anumite avantaje la punctaj şi au putut accesa bani nerambursabili de până la 90% din investiţie, iar astfel au putut să şi crească mai rapid. De altfel, în ultimii doi ani s-au asociat fermierii şi pentru a-şi vinde marfa, pentru că, în sezon, cel puţin la roşii şi castraveţi, este supraproducţie şi erau nevoiţi să arunce o parte din producţie“, spune Horaţiu Raicu, preşedinte al Cooperativei Agricole Agrostar, ce reuneşte circa 20 de producători de legume din satele Câmpurelu şi Colibaşi, din judeţul Giurgiu, citat de zf.ro.
De asemenea, Andrei Pascu, acţionar al Cooperativei Agricole Rodagria, înfiinţată în 2017 în Ogoru, judeţul Călăraşi, susţine că fermieri şi-au dat seama că e mai uşor să-şi facă loc cu produsele pe rafturile din supermarketuri dacă îşi unesc forţele, însă, subliniază că lucrurile merg greoi, pentru că, de la producător la comerciant nu există fluiditate şi armonie. „Noi am vrut cooperative ca afară, dar coordonarea noastră nu este ca afară şi atunci apar sincope, iar unii membri ai cooperativei, chiar dacă sunt înscrişi în ea, preferă să vândă individual. De ce? Pentru că noi nu avem o istorie ca ceilalţi, iar în lipsa comunicării apare neîncredere şi multe cooperative existente nu sunt funcţionale“, a declarat Andrei Pascu pentru zf.ro.
La începutul lunii iulie, în România erau în total 1.831 de cooperative agricole înfiinţate, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, însă, dintre acestea doar aproximativ 500 depun bilanţ anual, conform celor mai recente date obținute de „Ziarul Financiar”.
Specialiştii din domeniu consideră că acest lucru se întâmplă pentru că unii fermierii încă privesc cooperativa ca pe un CAP (cooperativă agricolă de producţie), având experienţa de dinaintea anilor ?90, ci nu ca pe o structură strategică sau de marketing. „Practic, avem cooperative constituite şi ţinute în sertar, fără să fie lucrative. Avem nevoie de intervenţia statului, pentru că asocierea reală este inexistentă, căci sunt persoane care confundă cooperativa cu CAP-ul. În continuare o să asistăm la o creştere, pentru că vin bani prin noul Plan Naţional Strategic, dar o parte o să fie tot nefuncţionale“, a explicat pentru zf.ro Horaţiu Raicu.
Totuşi, Pascu, antreprenor întors după mai mulţi ani din străinătate, crede că fermierii români pot înţelege rolul cooperativei, dar nu doar promovându-se ideea de a fi afiliaţi la o cooperativă, ci şi de comercializa prin intermediul acesteia.
„Noi avem 15 membri, unii sunt full time, alţii nu. Dar anul acesta am observat că s-au întors 7-9 membri care erau la început şi au vândut toată marfa prin intermediul cooperativei, pentru că au înţeles că fermierii trebuie să producă, ci nu să negocieze sau să se ocupe de logistică. Cooperativele aduc un plus în business şi viitorul este al asocierii, pentru că altfel o să fie foarte greu să mai vinzi marfa. În primă fază, unii membrii o să nege beneficiile, apoi o să accepte cooperativa şi după aceea o să îi vadă importanţa“, consideră Andrei Pascu.
Potrivit calculelor făcute de „Ziarul Fianciar”, primele 20 de cooperative agricole din România, după cifra de afaceri, au realizat anul trecut, în total, venituri de 933,5 milioane de lei. Cele mai multe companii au avut venituri în scădere, din cauza secetei pedologice, care a afectat puternic producţiile de cereale. Spre comparaţie, în 2019, primele 10 cooperative agricole din România realizaseră venituri totale de 855,3 milioane de lei.
R.D.