Peste 1.600 de companii au intrat în insolvenţă în primul trimestru din 2023, număr similar cu primul trimestru din 2022 când au fost înregistrate 1.610 companii în insolvenţă, arată o analiză a CITR. Cele mai afectate domenii sunt: comerţul (476 companii), construcţiile (308 companii) şi industria (195 companii).
Regiunile cu cele mai multe insolvenţe sunt Bucureşti (282 companii), Bihor (companii 143), Cluj (105 companii).
”1.644 de companii au intrat în insolvenţă în primul trimestru din 2023, număr similar cu primul trimestru din 2022 când au fost înregistrate 1.610 companii în insolvenţă. Dintre acestea, 23 (faţă de 17 în trimestrul 1 al 2022) sunt companii de impact, care cumulează peste 1.950 de angajaţi, înregistrează active imobilizate în valoare de peste 589 milioane lei şi cifra de afaceri totală de 805 milioane lei”, arată analiza CITR.
La nivel global, una din principalele soluţii la provocările generate de pandemie şi de problemele de pe pieţele financiare s-a îndreptat în zona de credit fiscal şi de creştere a facilităţilor fiscale în favoarea companiilor. Facilităţile acestea s-au manifestat, în primul rând, prin acumularea de datorii suplimentare, astfel încât problemele companiilor nu au fost rezolvate, ci doar amânate.
Riscul principal pe care specialiştii CITR l-au observat este că, odată ce aceste facilităţi se diminuează sau chiar dispar, aceste companii se vor regăsi sub o mare presiune financiară, volumul de datorii acumulate fiind foarte greu de gestionat şi imposibil de eşalonat pe termen scurt.
„Evoluţia numărului de companii în insolvenţă va fi influenţată strict de efectul pe care creşterea dobânzilor sau inflaţia le poate avea pe anumite tipuri de afaceri dacă nu intervine o schimbare profundă, fie în abordarea statului cu privire la datoriile fiscale, fie în modul în care băncile tratează situaţia creditelor. Vom vedea probabil o creştere a numărului de cereri de insolvenţă generate în principal de creşterea datoriilor şi de presiunea generată de creditori pentru a-şi recupera creanţele”, a spus Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
În primul trimestru al anului 2023 au fost admise de către instanţă cinci proiecte de concordat preventiv pentru companii de impact, cu active de peste 1 milion euro.
„Dacă la începutul anului 2022 un număr semnificativ de companii de impact erau finanţabile, acestea şi-au deteriorat poziţia pe parcursul anului şi au înregistrat datorii la ANAF care au crescut de la 264 de milioane de lei la în iunie 2022 la 786 de milioane de lei la finele anului. Aceste cifre reprezintă o creştere de 197%, în doar 6 luni. Soluţia acestor companii este restructurarea. Putem spune că vedem o creştere a interesului pentru noile mecanisme de restructurare, cu precădere concordatul preventiv, care a existat şi anterior în legislaţia noastră dar sub o formă mai puţin eficientă. Ne bucurăm că eforturile noastre de a face cunoscute soluţiile de restructurare în mediul de business dau roade”, a spus Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Având în vedere inflaţia în creştere, ratele mai mari ale dobânzilor, incapacitatea de a refinanţa creditele existente şi de a face faţă scadenţelor viitoare, companiile vor fi nevoite să apeleze la noile mecanisme de restructurare pentru a-şi eficientiza activitatea sau chiar pentru a se salva.
Pe tot parcursul procesului de restructurare, antreprenorul rămâne în controlul afacerii sale şi în plus are sprijinul specialistului în restructurare pentru crearea şi implementarea măsurilor propuse prin planul de restructurare, care pot fi dintre cele mai relevante şi variate.
Adina Silav