Nu mai puțin de 1.013 români infectați cu Virusul Hepatitic C (VHC) au fost diagnosticați în cadrul campaniei inițiate, pe 15 ianuarie, de Asociația “Echitate în Sănătate”, derulată în șase spitale din București și Ploiești, dar și în Spitalul Județean Ilfov. În campanie, au fost testate gratuit 16.964 de persoane, iar rezultatele au fost evaluate pe gen și grupe de vârstă (18-40 / 40-60 / 60+), cu respectarea confidențialității datelor medicale. Astfel, testele au arătat că 6% dintre pacienții testați sunt purtători ai VHC.
„Până la introducerea de către Ministerul Sănătăţii a programelor naţionale de screening este important să se realizeze testarea gratuită a pacienților în vederea depistării precoce a infecţiei. Este nevoie de campanii de screening pe trei componente: campanii de stradă, în farmacii și spitale. Astăzi, în România, avem acces la scheme de tratament ce vindecă infecţia cu Virus Hepatitic C. Rezultatele pe care le-am avut în anul 2016 cu privire la aceste scheme de tratament sunt deosebite: peste 5.700 de oameni s-au vindecat în proporţie de 99,32%„, a declarat profesor dr. Adrian Streinu Cercel, manager al Institutului „Matei Balș”.
Astfel, Asociația „Echitate în Sănătate” a derulat, în perioada 15 ianuarie – 28 februarie a.c., o campanie de depistare a Virusului Hepatitic C la pacienții internați în șapte dintre cele mai mari spitale din București și din țară: Spitalul Militar Central Dr. Carol Davila, Spitalul Judeţean Ilfov, Spitalul ”Sfântul Pantelimon”, Spitalul ”Bagdasar Arseni”, Spitalul Universitar de Urgenţă, Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Municipal Ploieşti. Campania inițiată de Asociație a avut drept scop depistarea, în faze incipiente, a infecției cu Virusul Hepatitic C și prevenirea răspândirii acestui virus.
„Pentru buna desfășurare a campaniei, Asociația Echitate în Sănătate a distribuit gratuit în cele șapte spitale partenere peste 17.000 de kit-uri pentru depistarea VHC, dar și materialele consumabile necesare testării: seringi, alcool sanitar, comprese sterile. De asemenea, Asociația a pus la dispoziția unităților sanitare în care s-a desfășurat campania pliante cu informații despre modul în care se poate preveni răspândirea acestui virus și traseul pe care trebuie să îl parcurgă persoana depistată ca fiind purtătoare a VHC, pentru stabilirea diagnosticului și începerea tratamentului.
În cadrul campaniei pentru depistarea VHC au fost testate 16.964 de persoane, iar rezultatele au fost evaluate pe gen și grupe de vârstă (18-40 / 40-60 / 60+), cu respectarea confidențialității datelor medicale. Rezultatele campaniei au evidențiat că 6% ( 1.013 persoane) dintre pacienții testați sunt purtători ai VHC. Ponderea cea mai mare de persoane depistate pozitiv la testare a revenit grupei de vârsta 60+.”, au precizat reprezentanții asociației într-un comunicat de presă.
Rezultatele pozitive depistate în timpul testării, evaluate pe gen și grupe de vârstă:
• 18 – 40 ani: 167 persoane, dintre care 90 bărbați, 77 femei
• 40 – 60 ani: 369 persoane, dintre care 148 de bărbați și 221 femei
• 60+: 477 persoane, dintre care 206 bărbați și 271 femei
Chiar dacă infecția cu Virus C este o problemă de sănătate publică în țara noastră – peste 600.000 de persoane fiind infectate cu VHC – cazurile noi sunt depistate, cel mai adesea, întâmplător.
Aproximativ 10 % din cele 12 milioane de persoane care se estimează a fi infectate cu Virusul Hepatitic C din întreaga Europă sunt din România. Țara noastră ocupă locul 4 ca rată a mortalităţii cauzată de afecţiunile hepatice: 44,5 decese la suta de mii de locuitori, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (ELPA).
„România nu are încă un plan naţional implementat pentru prevenirea hepatitelor virale, pentru creşterea ratelor generale de screening şi a accesului la tratament, deşi în cazul infecţiei cu virusul hepatitic C înregistrăm cea mai ridicată rată de prevalenţă din Europa, de 2,54%. Aproximativ 600.000 de persoane sunt potenţial afectate. Dintre acestea, doar 16% sunt diagnosticate şi doar aproximativ 0,6% sunt tratate”, spune prof. dr. Anca Trifan, preşedinte executiv al Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie.
În ultimii trei ani, România a făcut progrese importante în ceea ce privește accesul pacienților la tratament. Din noiembrie 2015, în urma unui contract cost-volum-rezultat încheiat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, timp de un an, 6.000 de pacienți aflați în faza cea mai avansată de boală, stadiul de fibroză F4, au avut acces la terapii inovatoare. După mai bine de 6 luni de la finalizarea acestui contract, în 2017, alți peste 12.000 de pacienți cu Hepatita C au acces la tratament fără interferon, în cadrul unor contracte care vor expira în luna mai 2018. În cadrul contractului care încă se află în derulare beneficiază de tratament pacienții a căror fibroză este în stadiile F3, F4 și F2 cu anumite comorbidități, precum și pacienții care suferă de ciroză hepatică decompensată cu Virusul Hepatitic C.
Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) a solicitat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Ministerului Sănătăţii ca, în cadrul noului contract cost-volum-rezultat, să ia în considerare accesul la tratamentul fără interferon pentru toţi pacienţii care suferă de Hepatita C, indiferent de stadiul în care se află.
„Este un nonsens să avem tratamente de ultimă generație în țara noastră, dar să nu le folosim. În același timp, noile modificări legislative ar trebui să cuprindă contracte multianuale, astfel încât să fie mai multă predictibilitate și să nu mai avem întreruperi de luni de zile în asigurarea tratamentului„, spune președintele APAH-RO, Marinela Debu.
Hepatita C se transmite, cel mai adesea, prin instrumentarul nesterilizat folosit pentru tatuaje, piercing, tratamente cosmetice, manichiură, pedichiură, tratamente stomatologice. O importantă categorie la risc o reprezintă consumatorii de droguri injectabile, conform statisticilor peste 50% dintre aceștia fiind purtători ai VHC. Virusul Hepatitic C supraviețuiește în sângele uscat, pe instrumentarul contaminat, până la 3 luni. Estimările specialiştilor arată că vârful epidemiei de hepatită C în România va fi atins în jurul anului 2020, din cauza cumulării pacienţilor infectaţi înainte de anul 1989 cu persoanele nou infectate prin utilizarea de droguri intravenoase, piercing sau tatuaje.
R.D.
