Prima Doamnă, Carmen Iohannis, a fost citată, potrivit unor surse, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a da explicații într-un dosar penal în care se fac cercetări referitoare la modul în care familia Iohannis a încasat bani din închierea unei case obținute cu acte false. Sursa Zilei a contactat mai mulți specialiști pentru a ne explica ce probleme ar mai putea avea în prezent Carmen Iohannis în condițiile în care casele au fost luate la începutul anilor 2000.
Mai exact, spun sursele judiciare contactate de Sursa Zilei, răspunderea pentru multe din posibilele fapte penale este deja prescrisă.
Aceleași surse spun că principala problemă care rămâne în vigoare este utilizarea de către Carmen Iohannis în procesul de moștenire a unui document fals.
Mai exact, pe la începutul anilor 2000, Parchetul Curții de Apel Alba Iulia, prin procurorul Ioan Mureșan, îl trimitea în judecată pe Liviu Munteanu, la acel moment secretar al Primăriei Porumbacu. Anchetatorii arătau că Liviu Munteanu a eliberat în fals Anexa 1 – document oficial al statului, în care se regăseau teoretic succesiunea persoanelor cu drept de moștenire. Printre beneficiarii acestui document eliberat de Liviu Munteanu se regăsește și Carmen Iohannis.
Munteanu avea, câțiva ani mai târziu, să fie condamnat definitiv pentru fals, judecătorii confirmând susținerile procurorilor că documentul amintit mai sus era falsificat.
Cu acest document, Anexa 1, Carmen Iohannis, Georgeta Lazurca și Ioan Baștea au mers la notar unde, în baza documentului, a fost eliberat certificatul de moștenitor pentru cele trei persoane amintite mai sus.
Problema care intervine este că certificatul de moștenitor a fost eliberat în baza unui document, Anexa 1, care era fals, așa cum aveau să stabilească judecătorii în procesul secretarului Primăriei Porumbacu de Jos.
În noiembrie 2015, în urma unei decizii a Curții de Apel Brașov familia Iohannis a pierdut definitiv imobilul dobândit în urma unui certificat de moștenitor bazat pe un fals. Mai mult, în 2017 Curtea de Apel Pitești a respins calea extraordinară de atac folosită de familia Iohannis, contestația în anulare, confirmând că decizia Curții de Apel Brașov este una corectă.
„Moștenitorii în frunte cu Carmen Iohannis au o problemă serioasă de explicat din momentul în care au luat Anexa 1 falsă și au mers la notar să ceară certificatul de moștenitor. Fapta lor se consumă cel puțin în 2015 când a intervenit decizia Curții de Apel Brașov dacă nu chiar în 2017 la decizia de la Curții de Apel Pitești, instanță unde s-au folosit de aceleași argumente pentru care au pierdut procesul de la Brașov”, au explicat surse judiciare pentru Sursa Zilei.
Cristi Ciupercă