În România, mii de pensionari au fost reangajați în instituțiile publice după retragerea oficială din activitate. De-a lungul anilor, această practică a fost des folosită în sistemul bugetar. Însă, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) publicată în Monitorul Oficial din 29 ianuarie a pus pe jar, peste noapte, o bună parte a funcționarilor, reîncadrați în sistemul bugetar, dar cu o decizie de pensionare la activ.
Emiterea deciziei ÎCCJ determină încetarea raportului de serviciu al funcționarilor publici, chiar dacă aceștia au solicitat suspendarea plății pensiei. Astfel, funcționarii publici care au primit decizia de pensionare nu mai pot continua activitatea în administrația publică, eliminând posibilitatea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public.
Deși nu există date privind numărul exact al pensionarilor reîncadrați la stat, această hotărâre conduce la eliberarea unui număr considerabil de posturi în administrația publică.
Decizie ÎCCJ este obligatorie și se aplică tuturor funcționarilor publici aflați în această situație. Așadar, persoanele care au primit decizia de pensionare vor trebui să părăsească sistemul public, chiar dacă anterior optaseră pentru suspendarea plății pensiei în vederea continuării activității.
Ce prevede decizia ICCJ?
Decizia ÎCCJ vine ca răspuns la o solicitare a Tribunalului Suceava, care a cerut clarificări privind posibilitatea ca un funcționar public pensionat să continue activitatea.
Curtea Supremă a stabilit clar că emiterea unei decizii de pensionare duce automat la încetarea raportului de muncă, eliminând orice excepții prevăzute anterior în Codul Administrativ.
Astfel, angajații din administrația publică care s-au pensionat, dar continuau să lucreze, trebuie să părăsească imediat sistemul, indiferent de solicitările făcute anterior privind suspendarea pensiei.
Ordin de la Capitală
Publicația Vremea Nouă prezintă un mesaj primit de directorii din deconcentratele vasluiene pe telefoanele mobile direct de la ministerul de resort: „Având în vedere prevederile Deciziei Înaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 91/2024, publicatã în data de 29 ianuarie 2025 în Monitorul Oficial, vã informăm că, în situatia în care persoanele (femei, bărbati) care beneficiazã de prevederile art 517 alin. (2) din Codul Administrativ, respectiv, persoanele, femei, care beneficiază de prevederile Deciziei Curtii Constituționale nr. 112/2021 au deschis si dreptul la pensie, aveti obligatia de a le înceta raportul de serviciu potrivit art 517 alin (3) din Codul administrativ.”
Decizia afectează sute de foști polițiști sau militari care, după pensionare, au fost reangajați pe funcții publice bine plătite. Singurii exceptați de la această regulă sunt aleșii locali și parlamentarii.
Problema cumulului pensiei cu salariul la stat constituie o controversă de ani buni, fiind criticată de opinia publică, nemulțumită că persoane cu pensii mari continuă să ocupe posturi-cheie, beneficiind astfel de venituri duble din bani publici.
Pensionari reangajați la stat: salariu și pensie din aceeași sursă
În ciuda nemulțumirilor, practica prin care foști angajați ai statului ies la pensie, încasează prime de pensionare uriașe și apoi sunt reangajați pe aceleași posturi, a continuat ani la rând fără nicio restricție. Cele mai recente exemple vin de la Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Valea Jiului, unde mai mulți pensionari, inclusiv lideri de sindicat și directori, au fost readuși pe funcții înainte de 1 ianuarie 2025.
Situația este cu atât mai revoltătoare cu cât Ministerul Energiei solicită companiilor din subordine să reducă cheltuielile cu 20% și numărul angajaților cu 30%. În ciuda acestor directive, pensionarii au fost reangajați și au cumulat pensii mari cu salarii de la stat.
Complexul Energetic Oltenia
Potrivit Gorjexpress, la Complexul Energetic Oltenia, câțiva dintre beneficiarii acestui sistem sunt:
- Florin Vas, director cu producția la Sucursala Minieră, pensionat în ianuarie 2025, reangajat pe aceeași funcție, cumulând pensia cu salariul.
- Soția lui Florin Vas, pensionată tot în ianuarie 2025, urmează să fie reangajată pe același post.
- Nicolae Bădița, inspector social, pensionat pe caz de boală, reangajat în mai puțin de o lună pe aceeași poziție.
- Ion Petroniu, director investiții C.E.O, pensionat și reangajat pe același post.
Pensionari reangajați pe posturi „călduțe” și în Complexul Energetic Valea Jiului
Practica reangajării pensionarilor în instituțiile de stat a continuat și la Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ), unde sute de foști angajați, inclusiv lideri de sindicat și directori, au revenit pe posturi bine plătite, încasând atât pensii substanțiale, cât și salarii generoase.
Conform datelor disponibile, cel puțin 270 de pensionari au fost reangajați înainte de 1 ianuarie 2025, fără ca membrii Consiliului de Administrație să fie informați. Printre aceștia se numără și liderul Sindicatului Muntele, Darius Cîmpean, care, împreună cu soția sa, s-a pensionat la final de an doar pentru a fi reangajat imediat.
Astfel, Complexul Energetic Valea Jiului, o companie care supraviețuiește datorită ajutorului de stat, plătește lunar sume uriașe pensionarilor reangajați. Potrivit site-ului „Știri de impact”, doar în luna decembrie 2024, pentru 10 dintre aceștia, compania a cheltuit 339.512 lei, sumă provenită dintr-un buget deja insuficient.
Printre beneficiarii acestui sistem se numără liderii de sindicat: Darius Cîmpean – 72.946 lei brut în luna decembrie (aproximativ 14.600 euro); Tabarcea Cristian – 17.125 lei brut lunar; Vezure Dorin – 16.983 lei brut lunar; Muntean Adrian – 49.272 lei brut lunar și Ghirau Vasilica – 13.049 lei brut lunar.
Totodată, alți 4 directori ai companiei încasează cumulat și pensie și salariu de la CEVJ. În luna decembrie, Gheorghiu George Octavian a avut un venit brut de 85.036 lei, Samuel Dioane – 23.107 lei, Romoșan Ilie-Adrian -19.386 lei și Bădău Cristian David – 25.464 lei.
Problema a fost sesizată de către Dan Marinescu, fost președinte al Consiliului de Administrație al CEVJ, care a cerut și o anchetă internă, susținând că cel puțin 100 dintre acești pensionari reangajați ar putea fi concediați fără a afecta activitatea companiei. Potrivit acestuia, bugetul companiei este sacrificat pentru salariile pensionarilor de lux, în timp ce veniturile minerilor obișnuiți sunt reduse.
„În toamna anului trecut, am descoperit că aproximativ 120 de angajați au fost reangajați fără ca acest lucru să fie comunicat Consiliului de Administrație. Mai mult, am aflat că, anterior, alți 150 de angajați au beneficiat de aceeași practică. Am cerut justificări individuale pentru fiecare caz, însă, multe dintre aceste memorii justificative lipseau”, a explicat Marinescu.
Într-un gest tardiv, Darius Cîmpean a solicitat vineri suspendarea contractului său de muncă începând cu 10 februarie 2025, însă acest lucru nu schimbă problema sistemică a pensionarilor reangajați care drenează resursele unei companii deja aflate în dificultate.
Acest caz este doar unul dintre multele exemple de risipă a banilor publici, iar autoritățile continuă să tolereze acest sistem, în care un grup restrâns de persoane beneficiază de salarii și pensii mari, în timp ce statul susține financiar o companie care ar trebui să se autofinanțeze.
Un alt exemplu este cel al lui Ioan Cristian Roșu, care încasează atât o pensie de 74.272 de lei anual, cât și salariu de la Complexul Energetic Valea Jiului, unde ocupă funcția de director general și membru în Consiliul de Administrație, obținând peste 137.860 de lei anual ca director și 5.809 de lei, ca membru CA.
Mai mult, acesta este și administrator special la Complexul Energetic Hunedoara, funcție pentru care primește un salariu de 147.168 de lei anual, precum și consilier local la Primăria Lupeni, de unde mai încasează 10.574 de lei pe an.
În total, acesta cumulează venituri salariale de peste 300.000 de lei anual, pe lângă pensia generoasă pe care o primește de la Casa Județeană de Pensii Hunedoara.
Pensionari de lux de la MAI au trecut peste drum la Ministerul Energiei
Nu doar instituțiile din teritoriu sunt afectate de fenomenul reangajării pensionarilor pe bani publici, ci chiar și Ministerul Energiei, unde angajați pensionați primesc simultan salariu și pensie din același buget de stat.
Un exemplu este Paul Bălțățeanu, care, potrivit declarației de avere, ocupă funcția de consilier superior în Ministerul Energiei, cu un salariu anual de 73.517 lei, echivalent cu aproximativ 6.126 lei pe lună. În același timp, acesta încasează și o pensie de 150.708 lei pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 12.559 lei pe lună. În total, acesta ajunge la un venit lunar de 18.685 lei.
Un alt exemplu este Aurelian Ghimpău, tot consilier superior în Ministerul Energiei, care primește un salariu de 66.729 de lei pe an, adică 5.561 lei pe lună, dar și o pensie uriașă de 236.688 de lei pe an, ceea ce înseamnă 19.724 lei pe lună. Venitul său lunar total depășește 25.285 lei.
Ambii pensionari, încadrați în Ministerul Energiei, provin din Ministerul Afacerilor Interne. Primul a fost șef pe la resurse umane, iar cel de-al doilea, de la ofițer de logistică în MAI ajunge director adjunct la Direcția Logistică, apoi la Direcția Medicală, iar de aici direct secretar general adjunct al MAI, dar numai pentru 6 luni, timp suficient pentru a-i asigura o pensie frumoasă în sistemul de ordine și siguranță publică. După ce pleacă ca pensionar din MAI, Aurelian Ghimpău ajunge direct în Ministerul Energiei pe funcția de consilier la cabinetul ministrului (2014), iar un an mai târziu, în 2015 este numit secretar general adjunct în cadrul aceluiași minister, dar și președinte al Consiliului de Administrație al Complexului Energetic Hunedoara.
Pensionarii de la Romsilva
Problema reangajărilor la stat și a cheltuielilor salariale excesive este una de amploare națională. Potrivit datelor prezentate de ministrul Mediului, Mircea Fechet, numai în 2024, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a plătit peste 170 de milioane de lei pentru prime și sporuri, sumă care reprezintă aproximativ 10% din bugetul total alocat cheltuielilor cu forța de muncă. „Au cheltuit pe salarii în jur de 1,7 miliarde de lei, din care aproximativ 170 de milioane sunt astfel de prime, bonusuri și alte premii. În ultimii doi ani, discutăm de 1.250 de persoane, dacă nu cumva am greșit. Oricum, e o chestiune care s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, nu doar în ultimele 30 de luni sau în ultimul an și jumătate de când ocup eu funcția de ministru și în legătură cu care sper că voi găsi înțelegere în Parlament pentru a corecta toate aceste anomalii”, a declarat Fechet.
La Regia Națională a Pădurilor – Romsilva există un caz asemănător, fostul director general Teodor Țigan a ieșit la pensie cu o primă uriașă de 100.000 de euro, doar pentru a fi reangajat imediat pe un post de conducere. În prezent, acesta cumulează un salariu anual de 473.000 de lei și o pensie de 63.000 de lei, ceea ce îi aduce un venit lunar de aproximativ 9.000 de euro din bani publici.
Nu se știe numărul pensionarilor din sistemul public
Acum, în urma deciziei ÎCCJ, publicată deja în Monitorul Oficial, toți funcționarii publici care încă lucrează deși au o decizie de pensionare vor pleca acasă. Nu se cunoaște însă numărul lor. Nu există statistici la nivel național privind numărul de pensionari încă activi ca funcționari publici.
Cine sunt funcționarii publici care vor părăsi sistemul
Conform legii, funcționarii publici sunt persoanele angajate într-o funcție publică din cadrul autorităților și instituțiilor publice. În categoria funcționarilor publici intră parte dintre angajații: ministerelor; organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale (ex.: agenţii, autorităţi etc); structurilor de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale; structurilor de specialitate ale Parlamentului României; autorităţilor publice autonome prevăzute în Constituţia României; altor autorităţi administrative autonome; structurilor autorităţii judecătoreşti. instituţiei prefectului; serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ- teritoriale (ex.: direcţii, agenţii etc.); instituţiilor publice din teritoriu, aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea Guvernului, a ministerelor şi a celorlalte organe ale administraţiei publice centrale (ex.: direcţii, agenţii etc.). aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora (ex.: primării, consilii judeţene, servicii publice locale – taxe şi impozite, evidenţa persoanelor etc).
D.Constantin