Există un loc în România care le-a captivat interesul chiar și celor de la Agenția americană Aerospațială NASA. Este un loc considerat de specialiștii români, și confirmat de NASA, drept cel mai bun adăpost antiatomic care oferă condiții exclusiv naturale de supraviețuire.
Peştera Movile, de lângă Mangalia, este considerată de speologi una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului XX. Unicitatea sa vine pe seama sistemului de chemosinteză prin care organismele au supravieţuit, în lipsa oxigenului, prin oxidarea unor substanţe minerale. Cercetătorii de la NASA au comparat mediul din Peştera cu cel de pe planeta Marte.
Datorită avantajelor inestimabile pe care le are, în condițiile unui război nuclear, peștera cu o suprafață de un hectar a fost închisă publicului și declarată rezervație speologică. Potrivit speologilor, ecosistemul a fost izolat timp de peste 5 milioane de ani.
Până în 1990, când s-a inceput explorarea peşterii, cei 12.000 de metri pătraţi au fost complet izolaţi de schimbările mediului exterior. Ecosistemul se presupune că ar fi fost separat de mediul exterior pentru aproximativ 5.5 milioane de ani, chemosinteza fiind procesul care stă la baza functionarii sistemului“ explică speologii de la Grupul pentru Explorări Subacvatice şi Subterane (GESS), cei care au grijă de Peştera Movile.
Noroc cu Nicolae Ceaușescu
Peștera a fost descoperită în 1986, cu ocazia construirii, la ordinul lui Ceaușescu, a unei termocentrale, lângă Mangalia. Proiectul a fost, însă, abandonat. Acum, speologii de la Grupul pentru Explorări Subacvatice şi Subterane (GESS) au grijă de ea. Liderul GESS Cristian Lascu, redactor-şef al revistei National Geographic Romania, a relatat pentru adevarul.ro, cum s-a ajuns la descoperirea peşterii denumite un tezaur biospeologic.
În 1986, Nicolae Ceauşescu ordona începerea investigaţiilor geologice în zona 2 Mai – Vama Veche în vederea construirii unei termocentrale uriaşe. Se zice că dictatorul ar fi indicat locul chiar din elicopter. Locul indicat era o zona carstică dominată de movile (localnicii numeau movile ridicăturile de pământ). Am forat un puţ ca să găsesc pestera. Am avut puţin noroc, pentru că am nimerit chiar în galerie, la 20 de metri adâncime. Am văzut pe pereţii încăperii mişunând păianjeni, scorpioni, miriapozi şi alte vieţuitoare. Biologii de la Institutul de Speologie au determinat fauna, au zis că sint nemaiîntâlnite în lume: o specie nouă de păianjen, singurul scorpion de apă dulce cunoscut, nu ştiu ce lipitoare-minune şi prima lipitoare cavernicolă din lume
Cristian Lascu
geolog
La câțiva ani de la Revoluție, specialiștii NASA aud de peșteră și încep cercetările, alături de speologii și geologii români. Interesul NASA era suscitat de asemănarea cu fosele vulcanice de pe Marte, unde există viață și fără oxigen.
Intrarea în peşteră se face printr-un puţ săpat artificial, închis cu o poartă de beton. Peştera nu poate fi vizitată decât de specialişti, în echipe de 2-3 persoane, iar durata unei vizite nu trebuie să depăşească două ore, scrie adevarul.ro. Peştera, care datează din Cuaternar, are o lungime de 300 m şi pasaje înguste ce alcătuiesc un labirint de galerii joase, de 1-2 metri. „Mediul din subteran este foarte bogat în hydrogen sulfurat (8-12 mg/l), nivelul oxigenului este destul de redus (maximum 10%), nivelul dioxidului de carbon este ridicat (2-3,5%), în timp ce nivelul metanului este destul de ridicat (1-2%). Apa din peşteră are o compoziţie chimică diferită faţă de fântânile din apropiere, iar în sedimentele din peşteră nu s-au găsit izotopii radioactivi comuni în solul României după accidentul de la Cernobâl din 1986“, susțin speologii pentru sursa citată.
Ecosistemul nu depinde de energia solară
Potrivit informațiilor furnizate de Primăria Mangalia, peştera are la capătul galeriei un mic lac cu apă termală sulfuroasă. Au mai fost găsite câteva încăperi mici, parţial inundate, cu numeroase vieţuitoare nevertebrate: viermi, melci, gândaci, scorpioni, izopode, lipitori, miriapode. Toate sunt depigmentate şi lipsite de ochi, dar înzestrate cu antene lungi şi cu alte adaptări specifice mediului cavernicol. Cercetându-le cu atenţie, zoologii au putut descoperi printre ele 35 de specii noi, necunoscute lumii ştiinţifice până atunci.
S-a constatat că fauna din Peştera Movile nu seamănă cu fauna din nicio peşteră din România. Unele rude ale insectelor troglobionte trăiesc azi în lacurile sulfuroase de la Mangalia. Fauna are un caracter meridional, de climă caldă.
În peșteră, nu se infiltrează apă de la suprafaţă care să transporte frunze şi lemne putrede, guano sau alte substanţe organice cu care hrănesc de obicei vieţuitoarele subterane. Apa sulfuroasă şi termală din peşteră (21 grade Celsius) circulă prin canale carstice închise, venind direct din adâncul pământului, pe o falie profundă. Ea conţine doar mici cantităţi de hidrogen sulfurat şi metan. Pe suprafaţa apei sulfuroase din peşteră s-a observat prezenţa unui strat de câţiva milimetri grosime de substanţă albă, cremoasă. Este vorba despre o substanţă organică nutritivă, în care se află numeroase organisme, îndeosebi melci mici şi viermi. Speologii susțin, în concluzie, că Peştera Movile adăposteşte un ecosistem subteran care nu depinde de energia solară, caz unic pe Terra.
Olimpia Diaconiuc