Lovitură pentru România. Cererea adresată Maltei de extrădare a prinţului Paul a fost respinsă luni de Curtea de Apel din această ţară, după ce aceasta a constatat un „risc real şi personal” de încălcare a drepturilor fundamentale ale acestuia.
Deși inițial s-a stabilit ca Paul al României să fie extrădat, Curtea de Apel din Malta a respins luni această primă decizie și a admis apelul formulat de avocații acestuia.
Magistraţii maltezi susţin că i s-ar încălca drepturile lui Paul al României.
Într-o hotărâre de 73 de pagini, judecătorii au menţionat vârsta, problemele de sănătate şi statutul special al persoanei solicitate, care este un membru al familiei regale române, recunoscut ca moştenitor legitim al tronului în 2012, după ani de dispute. Acest statut, care este „încă supus controversei”, pare să fie „în centrul condamnării pronunţate” împotriva lui Paul al României de către Înalta Curte a României, potrivit judecătorilor.
În lumina preocupărilor europene şi internaţionale cu privire la condiţiile din închisorile din România, „cu un accent special asupra închisorii Bucureşti-Rahova, care a făcut obiectul mai multor cazuri de încălcare a drepturilor omului” şi care urma să îl găzduiască pe Paul al României, instanţa a conchis că „riscul real şi personal” de încălcare a drepturilor omului nu poate fi exclus. Prin urmare, instanţa a admis recursul acestuia, a revocat decizia magistraţilor şi a dispus eliberarea lui Paul al României, declarând că, în cazul în care mandatul european de arestare ar fi executat, ar exista un risc real ca acesta să fie supus unui tratament inuman şi degradant.
Paul al României este liber să se întoarcă acum în Franța, acolo unde, de asemenea, a primit vești bune din partea judecătorilor, care au refuzat statul român când vine vorba despre cererea de extrădare.
În 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv pe Paul al României la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Regale de la Băneasa.
El a fugit din România înainte de pronunţarea sentinţei, stabilindu-se în Franţa. În iunie 2022, el a fost prins la Paris, dar o Curte de Apel a refuzat să îl extrădeze, pe motiv că există un „risc real” ca drepturile lui fundamentale să-i fie încălcate în ţara noastră.
La sfârşitul lunii aprilie 2024, Paul al României s-a deplasat în Malta, unde a fost reţinut de autorităţile din insulă, în urma informaţiilor transmise de poliţiştii români.
În luna iulie 2024, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că justiţia din Franţa nu a procedat „corect” în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele lui Paul-Philippe al României, iar autorităţile române sperau că instanţele din Malta vor ţine seama de această decizie.
Gorghiu: Voi propune premierului să reacţioneze la nivel diplomatic
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, afirmă după ce justiţia din Malta a respins cererea de extrădare a Prinţului Paul, că este o decizie revoltătoare, de neacceptat, anunţând că va propune prim-ministrului Marcel Ciolacu ca Guvernul să reacţioneze la nivel diplomatic la o asemenea încălcare flagrantă a deciziei CJUE.
”O decizie revoltătoare precum cea comunicată astăzi este de neacceptat dacă ne gândim la Decizia – cadru JAI în materie de predare şi la interpretările recente ale CJUE în urma cererii de decizie preliminară depusă în luna aprilie de Curtea de Apel Braşov. Decizia instanţei malteze reprezintă o încălcare flagrantă a unei decizii CJUE date expres în cazul fugarului Paul-Philippe al României. Voi propune Premierului României ca Guvernul să reacţioneze la nivel diplomatic la o asemenea încălcare flagrantă a deciziei CJUE”, declară Gorghiu.
Ea subliniază că, şi în acest caz, statul român, prin ANP, a depus toate garanţiile solicitate privitoare la condiţiile din penitenciare.
Gorghiu aminteşte că ”CJUE a stabilit că autoritatea de executare a MEA nu poate aplica un standard de protecţie a drepturilor fundamentale mai ridicat decât cel care rezultă din dreptul Uniunii şi din Cartă” şi că România, prin ANP, a oferit în peste 850 de cazuri numai în ultimul an, garanţii că închisorile din România sunt la standardele impuse de dreptul Uniunii.
”Indiferent de numele fugarilor, de strategiile avocaţilor, de informaţiile incorecte despre România prezentate instanţelor străine, statul român face toate eforturile posibile pentru aducerea tuturor în ţară, indiferent de notorietatea cazurilor”, dă asigurări Gorghiu.
Anul trecut peste 800 de fugari au fost aduşi în România, iar anul acesta numărul este de peste 400.
”În cazul lui Paul-Philippe al României instanţa de fond din Malta decisese în favoarea statului roman, dar instanţa de apel a respins predarea fugarului către România. Există o procedură în faţa instanţei constituţionale din Malta pe care o vom urmări în continuare. Reamintesc, Curtea de Apel Braşov a emis Mandatul European de Arestare la 17 decembrie 2020 pentru acest fugar în vederea executării pedepsei definitive de 3 ani şi 4 luni de închisoare pentru cumpărare de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu. Instanţa malteză a apreciat că în cazul executării Mandatului European de Arestare împotriva lui Paul-Philippe al României există riscul real ca el să fie supus unei încălcări a art. 4 din Carta drepturilor fundamentale ale UE şi art. 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului cu alte cuvinte se invocă condiţiile de detenţie din România. Pe această bază, instanţa malteză a refuzat executarea Mandatului European de Arestare”, notează Gorghiu.
Ea dă asigurări că statul român va utiliza în continuare toate mijloacele juridice disponibile pentru a continua demersurile în vederea predării tuturor fugarilor.
Adina Bucur