Noi măsuri pentru protejarea copiilor. Ministerul Afacerilor Interne și instituțiile-cheie anunță o colaborare strânsă pentru a combate violența sub orice formă împotriva minorilor.
Creșterea gradului de siguranță a copiilor atât în viața de zi cu zi, cât și în mediul online, a fost tema întâlnirii de lucru, desfășurată, marți, la sediul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
La discuții au participat mai multe ONG-uri, cadre medicale, psihologi, șefi din Poliție și reprezentanți ai unităților de învățământ.
Participanții au accentuat importanța unui parteneriat strâns între MAI și alte instituții responsabile, copii, părinți și ONG-uri, subliniind că doar prin colaborare și eforturi comune putem obține rezultate reale în protejarea copiilor. Printre temele discutate s-au numărat efectele drogurilor asupra copiilor și măsurile de prevenire a consumului, sprijinul pentru copiii deja afectați și familiile lor, combaterea violenței în rândul minorilor, traficul de minori, riscurile din trafic și din mediul online, precum și măsurile de siguranță împotriva incendiilor.
„Este clar că nivelul de siguranță în școli, pe străzi, în general în societate nu poate crește decât printr-o cooperare între instituțiile statului și cetățeni, structurați în formele de societate civilă, alte instituții de drept privat și așa mai departe. Prin urmare, nici dacă vorbim de trafic de droguri, nici de ființe umane, nici de alte tipuri de criminalitate, noi, ca societate nu ne putem atinge obiectivul dacă nu conjugăm efortul instituțiilor statului. Aici vorbim de Ministerul Afacerilor Interne cu efortul școlii, al părinților, al elevilor și de aceea mă bucură că avem aici și structuri al Ministerului Afacerilor Interne reprezentate la vârf după cum vedeți, la nivelul conducerii ministerului, ministru, secretar de stat dar și șefi de arme.
Multiplicarea libertăților a adus cu sine și multiplicarea vulnerabilităților la adresa siguranței cetățeanului și Guvernul Român, statul român, societatea românească, pe termen lung, trebuie să se aplece foarte serios asupra acestei probleme, pentru că trebuie să pregătim din ce în ce mai bine aparatul de stat, Ministerul Afacerilor Interne, structurile sale prin investiții și pregătire profesională ridicată pentru a răspunde acestor provocări de tip nou care se manifestă în societate.
Acum 20-30 de ani, nu exista genul acesta de sofisticare a fenomenului infracțional, structurat, organizat în grupuri de crimă organizată care nu-și refuză niciun tip de activitate infracțională, de la trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, infracțiuni cibernetice, furt de identitate, tot felul de forme de sclavie modernă, lucruri care erau aproape de neconceput, repet, în urmă cu 20 de 30 de ani și oricum, nu la nivelul acesta de anvergură și de complexitate, deci trebuie să ne propunem să ridicăm gradul de ripostă, nivelul, capacitatea de ripostă.
Noi am încercat să facem acest lucru, am crescut și investițiile, am realocat o serie de resurse în zone sensibile, cum ar fi combaterea traficului de droguri, am lansat operațiuni cum spuneam și vom continua. Dar este cel puțin pentru mine și colegii mei, fără îndoială, faptul că pe termen lung, societatea românească nu poate reuși în combaterea și ținerea sub control a acestor fenomene la un nivel suportabil, rezonabil, fără o colaborare cu școala, părinții, cu elevii”, a declarat Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne.
100.000 de apeluri pe an
„Eforturile trebuie să fie multi-sectoriale, fie că vorbim de instituțiile publice centrale, locale, fie că vorbim despre societatea civilă sau chiar la bază, la firul ierbii, fie că vorbim de comunități și comunitatea școlară, în mod specific.
La nivelul numărului 119, înregistrăm în ultimii ani, aproximativ 100.000 de apeluri pe an. Nu toate cazurile se confirmă, dar pe de o parte, această cifră este îmbucurătoare, pentru că sesizările ajung la noi și acesta este un element pozitiv, pentru că aflăm de ele la nivel instituțional și putem interveni. Elementul negativ, desigur, este că am vrea să fie și mai jos această cifră, din perspectiva cazurilor care se confirmă.
Ne bucurăm foarte mult la ANPDCA și la nivelul Protecției Copilului din întreaga țară, că putem colabora, că putem disemina aceste informații atât de importante, care, iată, au fost create în colaborare chiar cu target-ul țintă, cu copii și tinerii din țară”, a precizat Rareș Petru Achiriloaie, președinte – secretar de stat Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.
Servicii gratuite și confidențiale
„Alături de Consiliul Național al Elevilor am reușit să traducem într-un limbaj accesibil toate temele de interes pentru copiii noștri. De asemenea, avem campania, alături de Federația Națională a Părinților, în cadrul căreia dorim să ajungem la cât mai mulți adulți care au în responsabilitate un copil, pentru că nu vorbim doar de părinți, vorbim și de bunici, vorbim și de tutori legali, să știe că ei nu sunt singuri în fața problemelor, că alături de ei sunt specialiștii, cei mai mulți din Ministrul Afacerilor Interne, care nu intervin în viața lor pentru că vrem și ne interesează ce se întâmplă acolo, ci suntem acolo pentru a-i sprijini să-și salveze copiii.
Avem campanii adresate comunității, pentru că consumul de droguri nu este o problemă care să ne privească doar pe unii și pe alții. Consumul de droguri ne privește pe toți și trebuie să fim echipă așa cum suntem și astăzi și cum suntem de ceva vreme.
Avem instrumente care să vină în sprijinul copiilor și în sprijinul părinților, și aici mă refer la Proiectul Safe Pace, proiectul agenției împreună cu Asociația Telefonul Copilului, în cadrul căruia anul acesta am reușit să deschidem primul centru-pilot adresat adolescenților aflați la risc și părinților. Un centru unde se oferă, servicii gratuite și confidențiale, unde copiii pot veni de trei ori fără acordul părinților, dar a patra oară merg alături de noi și obținem acel acord, pentru ca, cei care își doresc să fie ajutați să primească ajutorul de specialitate.
De asemenea, începând cu acest an școlar, suntem alături de CSM, de avocați, de procurori, de judecători, mergem și dezvoltăm programul de educație juridică. Este foarte important ca adolescenții, tinerii, dar și familiile lor, se știe că granița dintre legal și ilegal este doar o clipire”, a spus comisarul șef Ramona Dabija, director al Agenției Naționale Antidrog.
Tot mai multe tentative de suicid în rândul copiilor
„Aș dori să apreciez, în mod deosebit, colaborarea cu Ministerul Afacerilor Interne pentru cazurile în care copiii erau la limita dintre viață și moarte. Şi sunt zeci de mii de astfel de cazuri. Vorbim despre aproape 20 de ani de activitate. Așadar, sunt multe cazuri în care diferența a făcut-o colaborarea dintre Asociația Telefonul Copilului şi Ministerul Afacerilor Interne.
Nu pot să nu atrag atenția asupra numărului tot mai mare de tentative de suicid în rândul copiilor. Lucrurile sunt grave. Desigur, sunt vieți pe care le-am salvat împreună, dar cumva trebuie să facem în așa fel încât să prevenim astfel de inițiative ale copiilor care, practic, le pot lua viața.
Este foarte bine, în primul rând, că vorbim despre asta și este foarte bine că putem să ducem mai departe aceste mesaje fiecare dintre noi. Şi cu siguranță vor ajunge acolo unde trebuie!”, a tranmis Cătălina Surcel, de la Asociaţia Telefonul Copilului.
Copii cu supradoze
„Sunt onorată să particip la această întâlnire, o aștept de foarte mulți ani. Eu reprezint Secția de Toxicologie Pediatrică, ce funcționează în Spitalul Grigore Alexandrescu din anul 2000. Am observat, în ultimii 6 ani, un număr de aproximativ 40-50 de copii cu problemele menționate, cu intoxicații acute cu substanțe psihoactive, cu supradoze. La o primă vedere pare un număr mic, dar, așa cum a spus și doamna psiholog, este vârful icebergului.
În spatele fiecărui copil adolescent cu o asemenea internare stau mulți alții, cu consum cronic, care nu ajung în camera de gardă sau în secția de toxicologie. Am observat, în ceea ce privește părinții, o categorie a părinților care habar nu au, nu știau despre copilul lor, nu știau că își face leziuni de auto-vătămare, nu știau că el consumă alcool, droguri ș.a.m.d.
O altă categorie, părinți care simt că ceva este în neregulă, dar nu cunosc simptomatologia și modul în care se pot manifesta consumul, sindromul de sevraj și părinții care sunt disperați, părinții care deja știu, se confruntă cu problemele și care nu știu încotro s-o apuce”, a declarat dr. Viorela Nițescu, șef Secție Toxicologie, Spitalul ”Grigore Alexandrescu”.
„Vă felicit pentru ideea unei discuții interdisciplinare, sunt foarte multe studii predictive care ne spun că generația care începe să consume substanțe psihoactive în perioada adolescenței va avea nevoie de tratament psihiatric la perioada adultă. Tocmai de aici derivă și aspectul social al consumului de droguri, pentru că ne întrebăm cu toții la un moment dat, cum va arăta societatea românească sau societățile europene peste 10 ani, 15 ani, când un număr din ce în ce mai mare de tineri vor avea astfel de tulburări psihiatrice și vor avea nevoie de tratament.
Pe de altă parte, tot din studiile internaționale știm faptul că cei care consumă droguri au o scădere a capacităților neurocognitive, asta înseamnă scăderea performanțelor școlare, abandon școlar, deci toate aceste aspecte vor impacta și mai mult societatea. Și nu în ultimul rând, ceea ce ne îngrijorează este că tinerii, în ultimii cinci-şase ani, au dezvoltat poliadicții.
Nu mai discutăm de dependența de o singură substanță. Spunea doamna psiholog că ”bine că consumă alcool”. Am avut părinți care mi-au spus ”bine că fumează doar canabis”. Aceste poliadicții și în special consumul de substanțe psihoactive, noi substanțe de sinteză care au un efect brutal asupra creierului, vor produce efecte extrem de grave în dezvoltarea acestor tineri, iar la nivel global, tot așa, studiile ne spun că un tânăr care consumă din perioada adolescenței va avea un IQ mai mic comparativ cu populația care nu consumă, ceea ce iarăși ne arată importanța înțelegerii fenomenului, nu doar din perspectivă medicală.
Ce putem face și acest lucru este important, toată lumea a adus în discuție familia. Într-adevăr, toți tinerii cu care am vorbit și mi-au spus că au o ruptură de comunicare cu familia, deci va trebui să readucem în prim plan importanța familiei în combaterea consumului de substanțe psihoactive. Va trebui să dăm acces mai mult la evaluare psihologică.
Un tânăr de 9 ani nu se droghează decât că are o problemă psiho-emoțională și ea va trebui să fie identificată și tratată corespunzător. Și acest lucru îl facem prin politici sanitare care dau posibilitatea părinților să își evalueze copiii din perspectivă psihologică. Şi nu în ultimul rând, accesul la testare. În acest moment, statul român nu oferă capacitatea părinților de a-și testa gratuit copiii atunci când au anumite suspiciuni.
Putem să oferim un număr de două-trei teste anuale atunci când părintele consideră că este ceva în neregulă cu al său copil, din perspectiva comportamentului. Cred că aceste elemente pot să creeze o mai mare aderență a părinților la acest fenomen al consumului de droguri”, a spus dr. Radu Ţincu, șef Secție Toxicologie, Spitalul Clinic de Urgență Floreasca.
Cu acest prilej a fost lansată și campania realizată de Poliția Română cu sprijinul Corpului național al Polițiștilor, intitulată „Tăcerea e tot violență. Vocea ta e soluția”, destinată conștientizării minorilor asupra faptului că pasivitatea în fața agresiunilor și infracțiunilor însemnă încurajarea acestui fenomen.
Adina Bucur