Zeci de parlamentari care au probleme cu legea apar în noul Parlament care se formează în aceste zile. Aceștia sunt fie sunt condamnaţi sau urmăriţi penal, fie în stare de incompatibilitate sau conflict de interese, în urma unor decizii ale ANI, potrivit unei analize a publicației electronice Gândul, citate de Mediafax.
Cei mai mulţi vin din partea PSD (peste 30), urmat în top de PNL, ALDE şi PMP, însă UDMR şi minorităţile au şi ele reprezentanţii lor pe această listă. Preşedintele PSD Liviu Dragnea este cel mai vizibil condamnat care face parte din noul Parlament, însă nu este singurul: avocatul Remus Borza, devenit deputat ALDE, sau deputatul PSD Cătălin Rădulescu sunt şi ei condamnaţi definitiv, tot cu suspendare. La Dolj, colegii de dosar penal au ajuns colegi de Parlament: primarul Craiovei Lia Olguţa Vasilescu şi fostul administrator public al oraşului, Radu Cosmin Preda sunt amândoi trimişi în judecată pentru corupţie. Alţii nu au probleme chiar atât de grave: senatorul PNL de Cluj Marius Nicoară e judecat pentru că a condus băut şi a provocat un accident uşor, deputatul PSD Cătălin Zamfira a fost cercetat mai demult de Poliţie pentru că oferea spălări gratuite şoferilor din Târgu Jiu în plină campanie electorală. Tineretul vine şi el tare din urmă: de exemplu, noua deputată PSD de Bucureşti, Mirela Furtună, şefa TSD Tulcea, este acuzată de incompatibilitate de ANI, firma ei câştigând un contract cu CJ Tulcea, unde ea era consiliera şefului instituţiei. Primarul din Lehliu Gară vine şi el în Parlament cu dosarul penal de corupţie ataşat. Alţii nu au probleme penale, ci de altă natură: fost lucrător al Securităţii, Ion Ganea de la PMP Tulcea a intrat şi el în Parlament, iar senatorului PSD bihorean Florian Bodog i s-a retras calitatea de conducător de doctorate la Medicina din Oradea, după ce CNATDCU a constatat că nu respecta regulile privind numărul lucrărilor ştiinţifice scrise, având doar 2, nu 12.
Gândul a identificat 50 de parlamentari din noul legislativ care au probleme cu legea, în sensul că fie sunt condamnaţi, trimişi în judecată, urmăriţi penal sau cercetaţi în diverse anchete, fie sunt acuzaţi de incompatibilitate sau de conflict de interese de ANI, fie au alte probleme de integritate, demne de menţionat – unul este fost lucrător angajat al Securităţii, altul şi-a umflat lista de lucrări ştiinţifice, pentru a putea conduce doctorate.
Dintre cei 50 de parlamentari, 31 sunt ai PSD, 7 ai PNL, 5 ai ALDE, 3 ai PMP, 2 ai UDMR şi 2 ai minorităţilor.
BUCUREŞTI:
Mirela Furtună, deputat PSD: are 36 de ani şi a fost din 2012 consiliera preşedintelui CJ Tulcea, Horia Teodorescu (PSD). Este preşedintele tineretului PSD Tulcea. Conform unui eseu trimis pentru obţinerea unei burse şi publicat de pressone.ro, Furtună îşi dorea de mică să devină parlamentar, apoi europarlamentar. Iată că primul pas l-a reuşit.
Furtună este acuzată de incompatibilitate de Agenţia Naţională de Integritate, care arată că în ianuarie 2013, firma Mirelei Furtună, consilieră a şefului CJ Tulcea, a încheiat un contract de aproape 80.000 de lei cu CJ Tulcea. Prima instanţă a menţinut raportul ANI, respingând cererea de anulare a Mirelei Furtună, care a atacat decizia la instanţa supremă.
Ea este şi „expert în comunicare” la Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI – Delta Dunării, de unde în 2015 a câştigat un salariu lunar de peste 5.000 de lei, conform declaraţiei de avere. Asociaţia este înfiinţată tot de CJ Tulcea, în mandatul lui Horia Teodorescu, cu scopul de a atrage fonduri europene în Deltă. Mirela Furtună încasează un salariu şi de la Camera Deputaţilor, din postura de expert parlamentar.
Ecaterina Andronescu, senator PSD: senator, fost ministru al Educaţiei în mai multe rânduri, este cercetată de DNA în dosarul Microsoft, pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Ea este urmărită penal de DNA şi într-un al doilea dosar, alături de Alexandru Athanasiu, pentru fapte similare celor din dosarul Microsoft, după ce în 2015 instanţa supremă a aprobat redeschiderea urmăririi penale. A fost rectorul Politehnicii Bucureşti. Este acuzată că a promovat mai multe modificări legislative care să blocheze numirea prin concurs a directorilor de şcoli sau să elimine CNATDCU din procedura de evaluare a acuzaţiilor de plagiat.
Călin Popescu Tăriceanu, senator ALDE: trimis în judecată de DNA în iulie 2016, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, în legătură cu dosarul „Ferma Băneasa”, în care Remus Truică, prinţul Paul, Dan Andronic şi mai mulţi milionari israelieni au fost deja trimişi în judecată pentru recuperări ilegale de terenuri. El este acuzat că i-a minţit pe procurori în anchetă, spunând contrar dovezilor că nu ştia de aranjamentul privind retrocedarea terenurilor şi negând chiar că l-ar cunoaşte pe fostul său consilier personal, inculpat şi el în dosar.
Traian Băsescu, senator PMP: fostul preşedinte al României este urmărit penal într-un dosar mai vechi, care i-a fost redeschis după ce şi-a pierdut imunitatea. El este cercetat pentru spălare de bani, în legătură cu vânzările succesive ale unui teren de pe Aleea Privighetorilor, din zona Băneasa, în care a fost implicat şi omul de afaceri Costel Căşuneanu.
De asemenea, fiica fostului preşedinte, Ioana Băsescu, şi fostul ei concubin, italianul Giovanni Francesco, sunt urmăriţi penal, fiind acuzaţi că ar fi rulat bani pentru campania lui Traian Băsescu din 2009, finanţările ilegale obţinute de la diverse firme fiind coordonate de Elena Udrea. Ioana Băsescu şi Elena Udrea au fost puse sub control judiciar, alături de fostul secretar de stat în Ministerul Turismului, Gheorghe Nastasia, de fostul preşedinte al CJ Tulcea Victor Tarhon, de fostul director general al Oil Terminal Ioan Silviu Wagner şi de fostul concubin al Ioanei Băsescu, omul de afaceri italian Giovanni Francesco, patron al Music Channel şi Hit Music Channel.
ARGEŞ:
Mircea Drăghici, deputat PSD: trezorierul PSD este trimis în judecată de procurorii DNA într-un dosar alături de fostul preşedinte CJ Argeş Constantin Nicolescu, el fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate morală mijlocită (la instigare) la abuz în serviciu. DNA arată că în contextul în care s-au elaborat Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, Planul de Dezvoltare a Regiunii Sud-Muntenia, respectiv Programul Operaţional Multianual al judeţului Argeş, Constantin Nicolescu s-ar fi înţeles cu Mircea Drăghici să creeze un mecanism fraudulos prin care au fost încheiate contracte de servicii de consultanţă şi/elaborare de strategii de dezvoltare locală de autorităţile publice locale cu firma SC European Project Consulting SRL Bucureşti, în care era interesat Drăghici. Nicolescu i-ar fi determinat pe mai mulţi primari să colaboreze cu firma respectivă, înfiinţată de Drăghici, pentru consultanţă. Firma era administrată de o rudă a lui Drăghici, susţine DNA.
Cătălin Rădulescu, deputat PSD: condamnat definitiv la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită şi efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. El a fost acuzat că în perioada ianuarie 2013 – februarie 2014, concomitent cu ocuparea funcţiei de deputat, s-a ocupat şi de administrarea şi controlul societăţii SC Concordia Con. Strade SRL.
BACĂU:
Gabriel Vlase, deputat PSD: cercetat de DNA pentru trafic de influenţă, într-un dosar disjuns din cel al lui Viorel Hrebenciuc şi al Prinţului Paul, privind retrocedările ilegale de păduri. În rechizitoriul citat de presă se arată că Vlase s-ar fi întâlnit cu Paltin Sturdza, cel care încerca redobândirea pădurilor, şi i-ar fi promis că poate interveni în favoarea sa.
Lucian Şova, deputat PSD: este urmărit penal de procurorii DNA într-un dosar disjuns din cel al fostului judecător CCR Toni Greblă. Şova este acuzat că şi-a folosit funcţia de vicepreşedinte PSD Bacău, pentru a obţine foloase necuvenite. El este acuzat că împreună cu deputatul PSD Iulian Iancu, în perioada octombrie-noiembrie 2012, ar fi intervenit pe lângă directorul Transelectrica Horia Hăhăianu, pentru ca acesta la rândul său să intervină la firma Energomontaj IEA din Bucureşti, pentru a suporta cheltuielile de transport ale firmei Transmoldova, pentru PSD Bacău, care a organizat o deplasare electorală la Bucureşti. Contravaloarea serviciilor de transport se ridica la 10.000 de lei, conform DNA.
Miron Alexandru Smărăndache, senator PSD: în 2014, ANI l-a găsit în stare de incompatibilitate, fiind simultan deputat şi administrator al firmei Petroflax Distribution SRL. Prima instanţă i-a respins contestaţia.
BIHOR:
Ioan Sorin Roman, deputat PSD: ANI l-a găsit în 2014 în incompatibilitate, acuzându-l că din 2008 a fost atât deputat, cât şi comerciant persoană fizică, deţinând întreprindere individuală pe numele său. Instanţa supremă a menţinut în 2016 raportul ANI.
Florian Bodog, senator PSD: în septembrie 2016, CNATDCU i-a retras calitatea de conducător de doctorate pe care acesta o deţinea la Facultatea de Medicină a Universităţii Oradea, constatând că Bodog este autorul a doar 2 articole ştiinţifice cotate ISI, în loc de 6 cât cere legea. Bodog se trecuse autor principal la 12 lucrări ştiinţifice, conform ebihoreanul.ro.
BISTRIŢA NĂSĂUD:
Costel Şoptică, deputat PNL: cercetat pentru trafic de influenţă şi instigare la abuz în serviciu, într-un dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Săveni, după ce DNA Suceava a considerat că nu este constituită infracţiunea de abuz în serviciu. Şoptică era acuzat că ar fi făcut presiuni asupra Primăriei Ştiubeni să încheie mai multe contracte cu firme deţinute de membri ai familiei sale.
BRAŞOV:
Remus Borza, deputat ALDE: condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare, pentru conflict de interese. Procurorii l-au acuzat pe Borza că în calitate de reprezentant legal al firmei de insolvenţă Euro Insol, care administra judiciar Hidroelectrica, a încheiat 34 de contracte de asistenţă juridică pentru compania de stat, cu firma sa de avocatură, „Borza şi Asociaţii”.
Daniel Cătălin Zamfir, senator PNL: a fost acuzat de incompatibilitate de ANI, pentru că ar fi fost simultan şi deputat, şi administrator al firmei Relite Impex SRL, cât şi comerciant cu PFA. Zamfir a contestat raportul în instanţă, iar procesul are termen în 2017 la instanţa supremă.
CARAŞ SEVERIN:
Ion Mocioalcă, deputat PSD: acuzat de ANI de conflict de interese, după ce şi-a angajat fiica pe un post de consilier, la biroul său parlamentar, aceasta câştigând 892 de lei. Mocioalcă a câştigat procesul cu ANI în primă instanţă, însă decizia a fost atacată la instanţa supremă.
CĂLĂRAŞI:
Iulian Iacomi, deputat PSD: primar în Lehliu Gară, Iacomi a fost inculpat pentru luare de mită la sfârşitul anului 2015, fiind plasat sub control judiciar.
Răducu Filipescu, senator PNL: ANI l-a acuzat în 2011 pe preşedintele CJ Călăraşi de conflict de interese şi abuz în serviciu, sesizând parchetul, însă nu se ştie ce s-a întâmplat cu dosarul. ANI îl acuza pe Filipescu că în 2009 şi 2010 ar fi semnat decizii prin care au fost alocate fonduri de peste 1 milion de lei către două asociaţii conduse de el – Ecoaqua şi Ecomanagement Salubris.
CLUJ:
Steluţa Cătăniciu, deputat ALDE: acuzată de conflict de interese de ANI, pentru că pe vremea când era consilier local la Cluj, ar fi acordat asistenţă juridică unei firme care se judeca cu municipalitatea, pentru care ar fi încasat 8.000 de lei. Raportul ANI a rămas definitiv prin decizia instanţei supreme, în 2015. Cătăniciu a obţinut însă o contestaţie în anulare la instanţa supremă, care încă se judecă.
Marius Nicoară, senator PNL: este trimis în judecată de Parchetul General, pentru conducere a unui autovehicul sub influenţa alcoolului. Nicoară este acuzat că în noiembrie 2014 a produs un accident de circulaţie în Cluj, având o alcoolemie în sânge de 1,65 la mie.
CONSTANŢA:
Radu Babuş, deputat PSD: este urmărit penal de DNA într-un dosar al lui Radu Mazăre, fiind acuzat de diminuarea valorii unui teren din Mamaia, al Regiei Autonome de Exploatare a Domeniului Public şi Privat (RAEDPP) Constanţa, pe când era directorul acesteia.
Iulian Iancu, deputat PSD: este urmărit penal de DNA în dosarul fostului judecător CCR Toni Greblă, pentru folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în partid în scopul obţinerii de foloase. Iancu este acuzat că a intervenit pe lângă directorul Transelectrica pentru ca instituţia acestuia să sprijine campania electorală a PSD în Bacău, din 2012, promiţându-i în schimb că îl va menţine în funcţie dacă va ajunge ministru al Energiei, aşa cum se vehicula la vremea respectivă.
DÂMBOVIŢA:
Titus Corlăţean, senator PSD: cercetat de DNA în dosarul Diaspora, Senatul nu a permis procurorilor începerea urmăririi penale. Procurorii voiau să îl ancheteze pe Corlăţean pentru abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale, arătând că în contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate.
DOLJ:
Lia Olguţa Vasilescu, deputat PSD: trimisă în judecată în 2016, pentru luare de mită, spălare de bani şi folosirea autorităţii pentru obţinerea de foloase necuvenite. Ea este acuzată că în campania electorală din 2012 a determinat mai mulţi oameni de afaceri care aveau contracte cu Primăria Craiova să facă sponsorizări de care s-ar fi folosit pentru a acoperi costuri din campania electorală. Dosarul a fost retrimis la DNA de Tribunalul Bucureşti, constatându-se mai multe nereguli în întocmirea lui şi fiind anulate anumite probe şi declaraţii strânse ilegal.
Radu Cosmin Preda, senator PSD: trimis în judecată în acelaşi dosar cu Lia Olguţa Vasilescu. Este acuzat de complicitate la luare de mită şi de instigare la spălare de bani, la vremea respectivă fiind administrator public al Craiovei.
Ion Călin, deputat PSD: acuzat în 2015 de conflict de interese de ANI, care a constatat că deputatul şi-a angajat în 2008 fiica pe funcţia de consilier la propriul birou parlamentar. Fiica lui Călin a câştigat peste 35.000 de lei în perioada ianuarie 2009-noiembrie 2011. Se judecă cu ANI.
Ion Călin, deputat PSD: acuzat în 2015 de conflict de interese de ANI, care a constatat că deputatul şi-a angajat în 2008 fiica pe funcţia de consilier la propriul birou parlamentar. Fiica lui Călin a câştigat peste 35.000 de lei în perioada ianuarie 2009-noiembrie 2011. Se judecă cu ANI.
GALAŢI:
Victor Paul Dobre, deputat PNL: acuzat de DNA în Dosarul Referendumul, Camera Deputaţilor nu a permis urmărirea sa penală. El era acuzat că, pe când era ministrul Administraţiei, în 2012, i-a cerut şefului de la Direcţia de Evidenţă a Populaţiei să revină asupra cifrei alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente şi a trimis o nouă adresă către Curtea Constituţională. El a demisionat din funcţia de ministru, într-o interceptare de la dosar el vorbind despre „nebunia” care se pregătea cu listele electorale pentru votul de la referendumul de demitere a lui Traian Băsescu.
GIURGIU:
Niculae Bădălău, senator PSD: urmărit penal de DNA pentru trafic de influenţă, este acuzat că a intervenit la nivelul autorităţilor din judeţului Giurgiu, cât şi la ANAF, pentru a sprijini activitatea unei firme implicate într-un circuit de evaziune fiscală în care erau implicate peste 100 de firme. Firma sprijinită de Bădălău a primit de la APIA aproape 2,8 milioane lei, bani introduşi în circuitul de evaziune fiscală. Bădălău ar fi obţinut în schimb produse alimentare (pulpe, piept şi ficăţei de pui) pentru un eveniment organizat la restaurantul său, cât şi angajarea fictivă a unei persoane de la cabinetul său parlamentar la firma respectivă.
În 2012, Bădălău a mai fost cercetat penal pentru evaziune fiscală, fals în declaraţii şi evaziune fiscală, pentru o tranzacţie cu un teren de 130 de hectare din Giurgiu, pe care nu ar fi plătit 500.000 de euro TVA. Terenul fusese cumpărat de soţia sa de la o firmă care îi aparţinuse tot lui Bădălău şi la care acesta a revenit ca acţionar, după tranzacţie. Dosarul a ajuns la procurorii giurgiuveni, după ce a fost plimbat de la DNA la DIICOT, fiecare declinându-şi competenţa.
ANI a sesizat şi Parchetul Judecătoriei Giurgiu pentru fals în declaraţii, în martie 2015, după ce Bădălău ar fi semnat un document prin care susţinea că directoarea unui liceu din Giurgiu nu a fost preşedinta organizaţiei de femei a PSD Giurgiu, deşi ANI susţine că ea a îndeplinit simultan ambele funcţii.
Ovidiu Cristian Marciu, senator PSD: vicepreşedintele CJ Giurgiu, a fost găsit în incompatibilitate de ANI, iar în 2015 a fost nevoit să demisioneze din funcţia de consilier judeţean la Giurgiu, după ce raportul ANI a fost confirmat definitiv în instanţă. Marciu a fost acuzat că fie ca PFA, fie cu firma sa a obţinut mai multe contracte de la instituţii publice subordonate CJ Giurgiu.
GORJ:
Victor Ponta, deputat PSD: trimis în judecată în dosarul „Turceni-Rovinari” al colegului Dan Şova, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor. DNA îl acuză că în perioada octombrie 2007-decembrie 2008 a primit 181.439 lei de la casa de avocatură a lui Dan Şova, în baza unei convenţii de colaborare. Pentru a justifica aceşti bani, Victor Ponta ar fi întocmit 17 facturi fictive, pentru că în realitate Ponta nu ar fi prestat niciun fel de activitate pentru casa de avocatură a lui Dan Şova, conform DNA. Ulterior, în urma unor controale fiscale, Ponta ar fi realizat 16 înscrisuri false, care să justifice activitatea sa juridică la casa de avocatură. Înscrisurile ar fi fost realizate prin metoda „copy-paste”, conform procurorilor DNA. Din aceşti bani, Ponta şi-a cumpărat două apartamente de lux într-un complex rezidenţial. În afară de banii primiţi de la casa de avocatură, Ponta a beneficiat şi de un autoturism Mitsubishi Evo Lancer X, în mod gratuit, de la casa de avocatură a lui Şova. Firma respectivă a plătit avansul şi ratele de 6.000 de lei pe lună pentru acest autoturism folosit de Ponta, în total aproape 80.000 de lei, conform DNA.
Ponta este urmărit penal şi în al doilea dosar la DNA, din septembrie 2016, fiind acuzat de folosirea influenţei de lider de partid pentru obţinerea de foloase necuvenite şi de complicitate la spălare de bani. Ponta este acuzat că l-ar fi pus pe listele de candidaţi din 2012 pe prietenul său Sebastian Ghiţă. În schimb, Ghiţă ar fi plătit prin intermediar costul vizitei fostului premier britanic Tony Blair la Bucureşti, care s-a întâlnit aici cu Ponta şi a participat la un eveniment organizat de o fundaţie. Totul, spun procurorii, pentru atragerea de capital electoral, acesta fiind în concepţia lor şi folosul necuvenit obţinut de Ponta pentru sine şi pentru PSD.
Ponta a rămas de asemenea în 2016 fără titlul de doctor în drept, după ce s-a stabilit definitiv că şi-a plagiat lucrarea de doctorat, nerespectând normele academice de întocmire a unei astfel de lucrări.
Florin Cârciumaru, senator PSD: primarul din Târgu Jiu este cercetat penal de DNA, după ce ANI a sesizat procurorii anticorupţie în 2016, cu suspiciuni de infracţiuni asimilate corupţiei şi conflict de interese. ANI a arătat că primarul a semnat mai multe documente, ca ordonator de credite, în beneficiul firmei Pres Sanitas SRL din Târgu Jiu, de la care fiica sa cumpărase în 2010 un apartament la un preţ mult subevaluat – 70.200 de lei, faţă de 270.000 de lei cu cât îl achiziţionase firma respectivă în 2007. Firma respectivă a avut contracte de peste 7,7 milioane de euro cu Primăria Târgu Jiu, în perioada 2005-2010, conform ANI.
HARGHITA:
Bende Sandor, deputat UDMR: acuzat de conflict de interese de ANI, pe vremea când acesta era consilier judeţean în Harghita. Bende a participat la şedinţele de dezbatere şi aprobare a bugetului judeţului Harghita în 2010 şi 2011, în care au fost aprobate şi programele investiţii privind alimentarea cu energie electrică a localităţilor neelectrificate sau parţial electrificate din judeţ. Firma deţinută de fratele lui Bende şi la care acesta figura ca angajat, Electro-Beta SRL, a câştigat patru contracte cu CJ Harghita de aproape 1 milion de lei în aceste programe de investiţii, conform ANI.
Tanczos Barna, senator UDMR: este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi fals intelectual în legătură cu retrocedarea unor terenuri ale Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa, pe vremea când acesta conducea Agenţia Domeniilor Statului, prejudiciul produs fiind de aproape 16 milioane lei.
HUNEDOARA:
Cornel Constantin Resemeriţă, senator PSD: acuzat de conflict de interese de ANI, după ce şi-a angajat fratele la cabinetul parlamentar, acesta câştigând peste 12.000 de euro. ANI a sesizat şi Parchetul General în acest caz. A pierdut procesul cu ANI în primă instanţă, se judecă la ÎCCJ.
Laurenţiu Nistor, deputat PSD: preşedintele CJ Hunedoara este acuzat de ANI de conflict de interese, pentru că în perioada 2008-2012, cât a fost parlamentar, şi-a angajat fiica şi ginerele ca experţi în propriul birou parlamentar. În baza acestor contracte, fiica lui Nistor a câştigat peste 34.000 de lei, iar ginerele peste 45.000 de lei.
IALOMIŢA:
Ştefan Muşoiu, deputat PSD: a fost acuzat de ANI de conflict de interese şi incompatibilitate, în 2012, pentru că din postura de vicepreşedinte al CJ Ialomiţa, au existat contracte de peste 90.000 de lei între firme deţinute de el şi soţia sa, cu instituţii din subordinea CJ – Muzeul Agriculturii din Slobozia sau Drumuri şi Poduri Ialomiţa.
IAŞI:
Varujan Vosganian, senator ALDE: senatorii nu au permis procurorilor DIICOT să-l ancheteze pe Vosganian, în 2015, pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la delapidare, pentru că ar fi vândut gaze la preţuri preferenţiale către omul de afaceri Ioan Niculae.
ILFOV:
Cătălin Zamfira, deputat PSD: consilier general PSD al Capitalei. În 2012, pe când era liderul PP-DD Gorj, a fost anchetat de Poliţia Gorj pentru mită electorală, partidul plătind serviciile de curăţare a maşinilor gorjenilor la o spălătorie auto. O reprezentantă a partidului a explicat la vremea respectivă că PP-DD Gorj a încheiat contract cu spălătoria respectivă şi că a negociat un tarif sub 10 lei de maşină, acesta fiind plafonul impus de lege peste care se consideră mită electorală.
NEAMŢ:
Emilia Arcan, senator PSD: consilieră a preşedintelui CJ Neamţ, a condus CJ până în 2016. Este acuzată de incompatibilitate de ANI în 2015, pentru că în perioada 2012-2013 a fost şi vicepreşedinte al CJ Neamţ, şi administrator al firmei Europandra SRL. A câştigat procesul în primă instanţă cu ANI, încă se judecă la instanţa supremă.
OLT:
Mihai Niţă, deputat ALDE: a fost găsit în incompatibilitate de ANI în 2014, pe când era senator PC. Din 2008, ANI susţine că Niţă a fost simultan şi senator, şi administrator al firmei Branit SRL. A pierdut în primă instanţă procesul cu ANI.
Paul Stănescu, senator PSD: fostul preşedinte al CJ Olt este cercetat de procurorii DNA într-un dosar redeschis în 2015 pe numele fostului ministru de Finanţe şi primar al Slatinei, Darius Vâlcov. Firme care ar fi controlate de el şi de fratele său, Alexandru Stănescu, ales şi el din nou deputat PSD de Olt, au făcut în 2015 obiectul unor percheziţii ale DNA care vizau APIA Olt şi presupusa folosire ilegală a fondurilor europene. De asemenea, firme controlate de fraţii Ciocan (Dan Ciocan a fost ales de asemenea deputat PSD de Olt) au făcut obiectul aceloraşi percheziţii. DNA nu a comunicat public detalii despre anchetă.
PRAHOVA:
Ştefan Radu Oprea, senator PSD: trimis în judecată în 2016 pentru evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani. Procurorii Parchetului General îl acuză că împreună cu partenerul său de afaceri Mihail Ştefănescu, deţin firmele Urban Electric şi ICIM SA ar fi ajutat mai multe firme să deruleze operaţiuni comerciale nereale, prin punerea la dispoziţie de contracte de prestări servicii şi lucrări fictive şi emiterea de facturi, în baza cărora s-au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale fictive, ce au avut ca rezultat denaturarea obligaţiilor fiscale către stat.
George Ionescu, deputat PNL: acuzat de conflict de interese în 2015, de ANI, pentru că în perioada 2008-2012 şi-a angajat fiul ca referent la propriul birou parlamentar. Fiul a obţinut venituri de aproape 36.000 de lei. A câştigat procesul cu ANI în primă instanţă.
SĂLAJ:
Iuliu Nosa, deputat PSD: acuzat de conflict de interese de ANI în 2015, pentru că în perioada 2008-2012 şi-a angajat fiul în funcţia de consilier la biroul parlamentar. Acesta a câştigat aproape 36.000 de lei. Nosa a câştigat în primă instanţă procesul cu ANI, însă se judecă în continuare la instanţa supremă.
SUCEAVA:
Eugen Bejinariu, deputat PSD: procurorii DNA au cerut avizul Parlamentului pentru urmărirea sa penală în dosarul Microsoft 2, în care Bejinariu este cercetat pentru abuz în serviciu. Bejinariu, care între 2003 şi 2004 a fost şeful Secretariatului General al Guvernului, în guvernul Năstase, a fost cel care a iniţiat şi a susţinut două hotărâri de Guvern în decembrie 2003 şi aprilie 2004, prin care s-a încheiat acordul între Guvernul României şi Fujitsu Siemens Computers Austria privind contractul de închiriere a licenţelor Microsoft. La semnarea acestor acte guvernamentale s-a invocat în mod nereal că Fujitsu Siemens era unicul distribuitor pe România al licenţelor Microsoft, evitându-se astfel organizarea unei licitaţii publice, arată DNA. Tot Bejinariu a iniţiat şi a susţinut un alt proiect de HG în ocotmbrie 2004, privind extinderea contractului iniţial şi la produse educaţionale Microsoft, intermediate tot de Fujitsu Siemens, „fără a exista un necesar fundamentat”, mai arată DNA.
TELEORMAN:
Liviu Dragnea, deputat PSD: condamnat definitiv la doi ani cu suspendare în dosarul „Referendumul”, fiind acuzat de folosirea funcţiei de lider de partid pentru obţinerea de foloase necuvenite. Dragnea a fost acuzat că a coordonat ilegalităţi electorale la referendumul de demitere a fostului preşedinte Traian Băsescu, în 2012, primind informaţii din secţiile de votare despre prezenţa la vot şi mobilizând cu activul de partid oamenii în zonele unde nu se vota suficient.
Dragnea a fost trimis în judecată în 2016 într-un alt dosar, în care este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi de instigare la fals intelectual. Procurorii DNA îl acuză că, în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, din funcţia depreşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman şi lider PSD Teleorman, ar fi determinat-o, în mod intenţionat, pe Floarea Alesu, directorul executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman de la acea dată, să îşi încalce atribuţiile de serviciu. Aceasta ar fi fost determinată să menţină în funcţie şi să plătească salariul pentru două angajate ale instituţiei, în vreme ce femeile şi-ar fi desfăşurat activitatea la sediul PSD Teleorman. Astfel, cele două ar fi obţinut în mod ilegal avantaje importante, adică salariu în valoare totală de 108.612 lei.
TIMIŞ:
Cornel-Mircea Sămărtinean, deputat PMP: trimis în judecată de DNA în 2105, pentru abuz în serviciu şi conflict de interese, pentru fapte comise pe vremea când era directorul Aeroportului Timişoara. El i-ar fi ajutat pe Alin Popoviciu şi Constantin Ostaficiuc să obţină ilegal spaţiile comerciale închiriate în Aeroport, pentru firma pe care cei doi o controlau. Sămărtinean fusese asociat într-o altă firmă cu Popoviciu, conform DNA.
TULCEA:
Ion Ganea, senator PMP: fostul şef al UNPR Tulcea a fost lucrător al Securităţii, conform CNSAS.
VÂLCEA:
Romulus Bulacu, senator PNL: este acuzat de incompatibilitate de ANI, în 2016, pentru că în perioada în care era consilier judeţean în Vâlcea, au fost încheiate contracte între firmele Minet S.A. şi Minet Conf SRL, unde Bulacu era acţionar, cu Regia Judeţeană Drumuri şi Poduri, respectiv cu Spitalul de Pneumoftiziologie din Mihăeşti.
MINORITĂŢI:
Iusein Ibram, minoritatea turcă: acuzat de ANI de conflict de interese, pentru că în 2009 şi-a angajat fiul la propriul birou parlamentar, acesta câştigând până în decembrie 2012 aproape 74.000 de lei. A pierdut procesul cu ANI în primă instanţă.
Miron Ignat, minoritatea ruşilor lipoveni: acuzat de conflict de interese în 2015, de ANI, pentru că şi-a angajat cumnata în funcţia de consilier la biroul său parlamentar, aceasta câştigând aproape 36.000 de lei.
Olimpia Diaconiuc