O inițiativă legislativă în acest sens a fost depusă de fostul președinte al Senatului Crin Antonescu
Fostul președinte al Senatului Crin Antonescu a depus recent o inițiativă legislativă de completare a Statutului deputaților și senatorilor prin care parlamentarul care nu a votat, în cursul unei luni, cel puțin 50 la sută din legile aflate la vot să fie sancționat cu „diminuarea sumei forfetare prevăzute la articolul 38, corespunzător cu procentul cu care parlamentarul nu și-a îndeplinit această obligație„.
Mai mult, același proiect legislativ prevede ca parlamentarii să depună un specimen de semnătură la Cameră sau la Senat și, pe baza acestui specimen, să fie controlată prezența pe listă la serviciu, pentru a se evita ca alți colegi să semneze „condica” în locul celui care absentează.
Cu alte cuvinte, Crin Antonescu propune o sancțiune inedită. Adică, șeful chiulește, angajații plătesc. Asta pentru că sancționarea cu diminuarea sumei forfetare nu va afecta buzunarul parlamentarului – care este plătit cu indemnizație și diurnă -, ci pe acela al angajaților de la biroul său de circumscripție. Potrivit articolului 38 din actualul Statut al deputaților și senatorilor, suma forfetară reprezintă cheltuielile pe care un parlamentar le alocă salariaților și funcționării biroului de circumscripție.
În susținerea inițiativei sale, fostul lider liberal a arătat că „principala obligație a parlamentarului este aceea de a participa la lucrările Parlamentului, îndeosebi ale comisiilor permanente și ale ședințelor de plen„.
ARTICOLUL 38
Birourile parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor(1) În scopul exercitării mandatului în circumscripţiile electorale, deputaţii şi senatorii primesc lunar o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, echivalentă cu o indemnizaţie şi jumătate brută a deputatului, respectiv a senatorului.
(2) În limitele sumei prevăzute la alin. (1), deputaţii şi senatorii pot organiza, separat sau prin asociere, birouri parlamentare, ca regulă, în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi.
(3) Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot organiza birouri parlamentare şi în alte circumscripţii electorale decât cele în care au fost aleşi. Ceilalţi parlamentari pot organiza, în limita sumei prevăzute la alin. (1), astfel de birouri parlamentare, la solicitarea partidelor politice pe lista cărora au candidat, cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau, după caz, al Senatului.
(4) În cazul în care spaţiile necesare birourilor parlamentare nu pot fi asigurate de către autorităţile administraţiei locale, acestea se pot închiria de la alte persoane juridice sau fizice.
(5) Chiria aferentă spaţiilor, cheltuielile de întreţinere, drepturile băneşti ale persoanelor angajate la birourile parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor şi alte cheltuieli aferente exercitării mandatului se asigură din sumele forfetare alocate deputaţilor şi senatorilor.
(6) Angajarea personalului birourilor parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor se face prin încheierea unui contract de muncă pe durată determinată sau a unui contract civil. În cazul angajării pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, încadrarea salariaţilor se face prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz, la propunerea deputaţilor sau a senatorilor în cauză, iar în cazul contractului civil, acesta se încheie între deputaţii sau senatorii în cauză şi persoana fizică.
(7) Modul de utilizare şi justificare a sumei forfetare se stabileşte prin hotărâre a birourilor permanente reunite ale celor două Camere, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(8) Deputaţii şi senatorii pot primi cetăţeni în audienţă şi în alte circumscripţii electorale decât cele în care au fost aleşi, în birourile parlamentare existente, la solicitarea titularilor acestora, sau în alte spaţii publice corespunzătoare.
Nicoleta Vera