Am văzut foarte mult zumzet și murmur legat de decizia de la CEDO, dată pentru România, privind legiferarea oficială prin lege, a cuplurilor de același gen.
Mă întreb de ce murmur și șovăire. Pentru ce?
Oare România noastră Ortodoxă nu a avut la dispoziție un REFERENDUM PENTRU FAMILIE, conform legilor Constituției României?
Cum am fructificat noi Ortodocșii, această oportunitate de verificare legală a acestui mod de gândire nou și modern?
Am stat nepăsători și comozi, fiecare în problemele și îndeletnicirile noastre personale, lăsând problema în seama altora preocupați de ea. Iar dumnealor, cetățeni ca și noi cu drepturi depline, într-un stat de drept și democratic, și-au rezolvat problema care i-a interesat pe dumnealor.
De ce atâta murmur și îngrijorare?
“DUMNEZEU DĂ, DAR ÎN TRAISTĂ NU NE PUNE”! (Proverb românesc)
Unde au fost cei aproape 11 milioane de votanți Ortodocși când se pecetluia soarta morală și legală a României Creștine prin REFERENDUMUL despre FAMILIA CONSTITUȚIONALĂ?
Oare numai 3,5 milioane de Ortodocși tradiționali votanți eram atunci în România la vremea acelui REFERENDUM CONSTITUȚIONAL pus la dispoziția României și a românilor chiar de forul internațional al Uniunii Europene?
Așa că, dragi români, creștini și Ortodocși, să dăm dovadă de civilizație, educție, spirit civic, trezvie și atenție sporită. Pentru că ceea ce este interesant, de acuma va urma!
Zice marele Apostol Pavel:
“PRIVEGHEAȚI ȘI VĂ RUGAȚI SĂ NU CĂDEȚI ÎN ISPITĂ, DIAVOLUL UMBLĂ CA UN LEU, RAGE ȘI CAUTĂ PE CINE SĂ ÎNGHITĂ”.(Epistole).
“Nimic necurat nu va intra în Împărăția lui Dumnezeu”.(Sf.Evanghelie).
De astăzi înainte nu mai este nici de datoria legii și nici a Bisericii ce se va lucra fățiș în societaatea româneascâ. Ambele instituții și-au făcut datoria la modul just și corect, dar românii ortodocși nu și-au dat interesul nici la glasul păstorului și nici a legiuitorului. Aveau cum zice Sf. Evanghelie: “OCHII ȚINUȚI SĂ NU VADĂ, URECHILE SĂ NU AUDĂ ȘI MINTE SĂ NU PRICEAPĂ”.(Sf.Evanghelie).
ASTĂZI, trebuie să mărim atenția, jurist prudența, să ne educăm atent copiii, să-i formăm în spirit moral, etic și duhovnicesc pe propriile forțe și pe propria educație personalâ în familie, în școala celor “7 ani de acasă”.
Am riscat, am stat nepăsători, să ne asumăm consecințele și rezultatele implementării legale a “teoriei de gen” și a educației sexuale din vârste inocente, în instituțiile de învățământ românesc.
Ne asumăm și multiculturalismul, modern, occidental și divers, care străbate calm și liniștit spațiul nostru românesc datorită pasivității noastre ortodoxe.
Nu trebuie să fim frustrați, agitați, tulburați, agresivi verbal. Nu ne folosește la nimic să facem pe-a moraliștii și oportuniștii falși.
Datorită pasivității noastre, mingea adversarilor moderni este în terenul nostru cu poarta descoperită, iar cel mai grav este că jucătorii care bat spre poarta noastră ortodoxă sunt generațiile de tineri, proprii noștri copii, expuși tuturor experiențelor moderne și hazardiste, care pe zi ce trece iau tot mai mult amploare pe planetă.
Doar Dumnezeu ne poate ajuta, lumina și sprijini, în păstrarea valorilor etice, morale, traditionale și culturale românești prin păstrarea vertebrală a valorilor noastre spirituale românești și ortodoxe.
Dacă la Mărășești, generalul Ieremia Grigorescu a câștigat războiul cu inamicul, cu armele, spunându-i: “PE AICI NU SE TRECE”! Astăzi RĂZBOIUL NEVĂZUT, al răului, împotriva moralei și mântuirii noastre sufletești, nu mai poate fi câștigat altfel decât prin;
RUGĂCUNE, VIAȚĂ MORALĂ, EUHARISTIE, DEMNITATE ORTODOXĂ, CREDINȚĂ TARE ȘI PĂZIREA PORUNCILOR DUMNEZEIEȘTI.
Forța, violența, gălăgia, agresivitatea, jignirea, nu sunt arme ortodoxe de a birui răul ce ne înconjoară.
Trebuie să folosim armele Duhului
Sfânt, cum spune marele Apostol Pavel: ROADELE DUHULUI SFÂNT, ACESTEA SUNT: PACEA, BUCURIA, ÎNDELUNGĂ RĂBDAREA, FACEREA DE BINE, SMERENIA, CURĂȚIA, NEȚINEREA DE MINTE A RĂULUI, ÎMPOTRIVA UNORA CA ACESTEA, NU ESTE LEGE”.(Epistole)
Dacâ suntem a lui Hristos să păzim poruncile cum zice Sfânta Evanghelie: “CEL CE MĂ IUBEȘTE, PĂZEȘTE PORUNCILE MELE”.
“Fiecare creștin cu sufletul și faptele sale, fiecare pom și floare cu florile și fructele sale, ori bune ori rele!”
“PACE VOUĂ!” “Eu vin curând și plătesc fiecăruia după faptele lui”! (Apocalipsa).
Restul intră la vorbirea deșartă, după proverbul nostru popular:
“VORBA LUNGĂ SĂRĂCIA OMULUI.
Lui Dumnezeu se cuvine lauda și închinăciunea.
(Părintele Calistrat – Mănăstirea Vlădiceni, Iași)