-1 C
București
luni, 23 decembrie 2024 - 3:28
No menu items!

Părintele Calistrat: „Nu este bine să fie omul singur” / VIDEO

spot_img

„Şi a zis Domnul Dumnezeu: <<Nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor potrivit pentru el>>.” (Facere 2, 18)
Din Scriptură aflăm că Eva a fost adusă la existenţă de Dumnezeu din coasta lui Adam. (Facere 2:21-22)
Sfântul Simeon Noul Teolog spune că „la facerea de odinioară a strămoaşei Eva, Dumnezeu a luat coasta însufleţită a lui Adam şi a zidit-o ca femeie. De aceea, nu a mai suflat în ea, ca în Adam, suflare de viaţă, ci a făcut partea pe care a luat-o din Adam trupul întreg al femeii”.
„Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu; şi, dacă a adormit, a luat una din coastele lui şi a plinit locul ei cu carne. Iar coasta luată din Adam a făcut-o Domnul Dumnezeu femeie şi a adus-o la Adam.” (Facerea 2:21,24)
Afirmaţia „Eva a fost luată dintr-o coastă” trebuie interpretată în sens duhovnicesc. Termenul ebraic pentru coastă este „tela”, care înseamnă şi „latură”, „flanc”, „parte”. Dex-ul confirmă pentru coastă sensul de latură – „fiecare dintre cele două laturi ale corpului omenesc”. Prin urmare, aducerea la existenţă a Evei răspunde lipsei pe care Adam o resimţea după cum mărturiseşte Scriptura: „Nu este bine să fie singur; să-i facem ajutor potrivit pentru el”. (Facere 2:18)
Aşadar, crearea Evei din coasta lui Adam semnifică faptul că femeia trebuie să stea neîncetat alături de bărbat. El fiind o latură, are nevoie şi de cealaltă latură pentru a fi deplin. Plinătatea chipului lui Dumnezeu corespunde nu bărbatului sau femeii în mod separat, ci unității persoanei lor.
Termenul ebraic „tela” are şi înţelesul de „grindă”, un element de construcţie care asigură rezistenţa unei construcţii. Şi, după cum o casă lipsită de grindă se prăbuşeşte, tot astfel şi Adam, fără prezenţa Evei nu era o „construcţie” durabilă. Ajutorul pe care Adam îl primeşte de la Eva este acela de a nu se închide în el însuşi. La fel si Eva este chemată să-şi găsească locul din care a fost luată. Sunt chemaţi să ajungă la asemănarea cu Dumnezeu, locuirea unuia în celălalt.
„Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie.”
Deci, în ziua a şasea a facerii lumii a fost creat omul ca bărbat şi femeie, nu doar Adam. Aşa cum Dumnezeu este Unul în fiinţă, dar trei Persoane, la fel şi omul a fost creat un trup, dar două persoane. După acest moment Dumnezeu o crează pe Eva din coasta lui Adam, şi Adam o recunoaşte bucuros ca fiind os din oasele sale. Şi tot acum spune Scriptura: „Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi; şi stăpâniri peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!” Nu i-a zis lui Adam să crească singur sau să se înmulţească singur, ci omului, Adam şi Eva.