În motivarea privind decizia luată față de obiecţiile de neconstituţionalitate ridicate în legătură cu modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Curtea Constituțională statuează, printre altele, că magistraţii au obligaţia să se abţine de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare la adresa celorlalte puteri ale statului.
Critica adusă de judecătorii constituționali se aplică tuturor judecătorilor și procurorilor care atacă, în spațiul public, instituțiile statului și, în acest sens sunt deja arhicunoscute pozițiile contra Parlamentului sau Guvernului luate de procurorul general, Augustin Lazăr, şefa DNA, Laura Codruța Kovesi, judecătorii Vasilică Danileț și Horațius Dumbravă, dar și mulți alții care au avut astfel de atitudini.
Potrivit CCR, „exprimarea publică a unor reprezentanţi ai judecătorilor/ procurorilor, spre exemplu, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele/ vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau procurorul general al României, trebuie să urmeze aceleaşi coordonate, în limitele şi potrivit legii. Luările publice de poziţie ale acestora trebuie să fie animate de un respect instituţional”, scrie Lumea Justiției.
Astfel, una dintre obiecţiile de neconstituţionalitate ridicate de Înalta Curte de Casație și Justiție, față de modificările la Legea 303/2004, se referea la textul potrivit căruia “judecătorii şi procurorii sunt obligaţi că, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă şi executivă”.
Cu privire la criticile de neconstituţionalitate aduse art.I pct.12 [cu referire la art.9 alin.(3)] din legea criticată, potrivit căreia „(3) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă şi executivă” în raport cu art.1 alin.(5) din Constituţie 67 referitor la calitatea legii, Curtea constata că acestea sunt neîntemeiate. Motivarea unei hotărâri judecătoreşti trebuie să dea expresie unui stil judiciar, sobru, concis, exact, nepărtinitor, care să reflecte o conduită respectuoasă faţă de toate instituţiile şi autorităţile publice din ţară. Nu este permis judecătorului sau procurorului să abandoneze echidistanta de care trebuie să dea dovadă în redactarea actelor judiciare şi să trateze cu dispreţ instituţiile şi autorităţile statului sau să calomnieze activitatea acestora. Aceştia trebuie să se limiteze la soluţionarea litigiilor deduse activităţii lor. A da curs cererii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar însemna că judecătorii şi procurorii, distinct de obligaţia de rezervă pe care o au, pot să se exprime în actele judiciare, şi nu numai, într-un mod dispreţuitor/ defăimător la adresa celorlalte puteri ale statului, ceea ce este inadmisibil
Curtea Constituțională
Andrei Tudor