Zeci de tiruri cu pâine congelată intră în țara noastră zilnic, a declarat președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, Nini Săpunaru, la Conferința Națională a Agricultorilor.
Potrivit parlamentarului, 25 de tiruri cu pâine congelată din import ajung pe piața românească, ceea ce înseamnă o cantitate de 875.000 de tone pe an. „25 de tiruri cu pâine congelată intră în fiecare zi în România, adică 875.000 de tone pe an. Deci, orice pâine proaspătă din aceste magazine este de fapt pâine congelată adusă din import”, a spus Săpunaru.
El s-a referit, astfel, la necesitatea unei legi prin care să fie încurajată comercializarea alimentelor românești în supermarketuri. Potrivit acestuia, Comisia Europeană încurajează dezvoltarea lanțului scurt de aprovizionare cu alimente, respectiv producția locală. Săpunaru a adăugat că, de fapt, supermarketurile se tem de dispariția taxei de raft. „Dacă dispar taxele, va scădea prețul la galantare cu cel puțin 10%”, a subliniat deputatul.
Anterior, în aceeași conferință, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu, a susținut că toate alimentele din supermarketuri ar trebui să provină de la producători români, iar din import ar trebui aduse doar acele alimente care nu se produc la noi în țară.
El a afirmat acest lucru în contextul în care un proiect legislativ depus în martie la Parlament, prin care se dorește modificarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, prevede că supermarketurile ar putea fi obligate să comercializeze cel puțin 50% produse alimentare românești. „50% e puțin, toată marfa ar trebui să provină din România și să aducem din afară doar ce nu găsim pe piața din România”, a susținut președintele LAPAR.
Potrivit acestuia, nu ar fi adevărate informațiile potrivit cărora carnea adusă din import este mai ieftină decât cea autohtonă. „Nu este posibil să nu poți vinde porcul tău, pe motiv că vine mai ieftin din import. Acest lucru este o minciună, înseamnă că nu este de calitate și îmi asum această afirmație. Prețurile s-au uniformizat, există burse. Nu poți spune că aduci mai ieftin porcul din afară, când tu ai porcul în spate. Spre exemplu, într-un raport din februarie al Comisiei Europene, se arată că carnea carcasă vită are un preț de 3,8 euro, iar la galantare în România este 3 euro și aceeași carne este 8-10 euro la Bruxelles. Nu cumva carnea adusă în România era o carne pe care ar fi trebuit să o arunce și a venit un băiat deștept din România să spună că o dă el? Ce-a fost în capul parlamentarilor care au trimis legea înapoi? (…) Spre exemplu, în Olanda, nu există altă bere decât cea olandeză”, a explicat Baciu.
Plenul Camerei Deputaților a decis, săptămâna trecută, să retrimită la Comisia pentru agricultură inițiativa legislativă care modifică Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.
Conform unui proiect de lege depus în martie la Parlament, de deputați ai PNL, supermarketurile ar putea fi obligate să asigure spații de expunere pentru produsele alimentare ale producătorilor români de minimum 50%, din care cel puțin 20% să fie alocate producătorilor locali și să perceapă taxe de maximum 5% pentru aceștia. Proiectul, inițiat de 10 deputați liberali, printre care Claudia Boghicevici, Raluca Turcan, Cezar Preda, modifică Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.
În data de 19 aprilie 2016, Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților a dat raport de adoptare proiectului de lege privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căruia magazinele mari vor fi obligate să se aprovizioneze cu produse alimentare pe lanțul scurt, iar supermarketurile vor funcționa în continuare și în week-end.
Potrivit proiectului de lege, „comercianții persoane fizice autorizate care desfășoară activități de comercializare pentru produse alimentare vor avea obligația ca, pentru produsele alimentare — lapte și produse lactate, carne și produse de carne, fructe, legume și produsele fabricate din acestea, panificație, patiserie și cofetărie—, fabricate de către producători din România să asigure spații de expunere și vânzare de cel puțin 50% din suprafața existentă folosită pentru comercializarea alimentelor. În acest sens, minim 20% din aceste spații să fie alocate către toți producătorii locali”.
De asemenea, proiectul prevede ca serviciile, discounturile și alte obligații cerute de comercianți producătorilor români de produse alimentare să nu depășească 5% din valoarea mărfurilor comercializate.
Valeriu Motoc