Războiul dintre Israel și Hamas s-a extins deja în tot Orientul Mijlociu, iar perspectivele unei confruntări între puterile regionale și mondiale devin din ce în ce mai probabile, potrivit unei analize publicate de CNN.
În întreaga regiune, luptele s-au limitat în mare parte la atacuri cu ținte prcise și la răspunsuri imediate și proporționale între milițiile susținute de Iran, pe de o parte, și SUA, Israel și aliații săi, pe de altă parte. Dar intervenția directă a Iranului și a SUA în ultimele săptămâni a sporit temerile că acest conflict de tip proxy, prin intermediari, dintre cele două puteri s-ar putea transforma într-unul direct.
Până în prezent, SUA și Iranul au evitat să se confrunte direct. SUA a atacat grupuri susținute de Iran în Yemen, Siria și Irak, în timp ce grupuri legate de Iran au vizat personalul american din Irak și Siria. Teheranul a lovit, de asemenea, ceea ce numește grupuri anti-Iran în Irak, Siria și Pakistan. Doar Pakistanul a răspuns cu lovituri de retorsiune.
Iranul, care se opune prezenței forțelor americane în ceea ce consideră a fi zona sa de influență, și-a construit în ultimele decenii o rețea de miliții islamiste, anti-occidentale și anti-israeliene pe care le antrenează, finanțează și înarmează. Aceste grupări au devenit mai beligerante în ultima vreme, în special rebelii Houthi din Yemen. Aceștia au perturbat o cale navigabilă internațională vitală – Marea Roșie/Canalul Suez, provocând pierderi în comerțul global și determinând statele occidentale să intervină. De asemenea, Iranul a creat legături cu Hamas și a contribuit la finanțarea mișcării extremiste palestiniene care a lansat războiul împotriva Israelului prin atacurile din 7 octombrie.
SUA, care încearcă de ani de zile să se îndepărteze de Orientul Mijlociu, se vede atrasă din nou în regiune. Americanii aveau deja o prezență militară considerabilă în regiune înainte de război, cu peste 30.000 de soldați.
De la începutul războiului, însă, Washingtonul și-a consolidat semnificativ poziția militară, după ce a mutat aproximativ 1.200 de militari în regiune, la care se adaugă aproximativ 2.000 de militari pe navele deplasate în apropierea Golfului Persic.
Cele mai sensibile zone:
Liban
În Liban se află cea mai puternică forță paramilitară din Orientul Mijlociu: Hezbollah, susținută de Iran, una dintre cele mai eficiente grupări aliate ale Iranului.
Hezbollah își are baza principală la granița dintre Liban și Israel. După octombrie, gruparea a intensificat tirurile de artilerie spre Israel.
Deși nu se cunoaște dimensiunea exactă a arsenalului grupării islamiste șiite, experții au estimat că aceasta deține între 150.000 și 200.000 de rachete. Câteva sute dintre aceste rachete sunt ”de mare precizie și foarte distructive”, potrivit Institutului pentru Studii de Securitate Națională din Tel Aviv.
Liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, susține că gruparea are 100.000 de luptători, inclusiv soldați activi și rezerviști. Iranul este principalul furnizor de arme al Hezbollah.
Irak
Teheranul controlează mai multe miliții șiite prin intermediul Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). Printre acestea: Kataib Hezbollah, Harakat al-Nujaba și Kata’ib Sayyid al-Shuhada.
Experții spun că unele dintre aceste grupări, precum Kataib Hezbollah, răspund mai degrabă în fața autorităților de la Teheran decât în fața guvernului de la Bagdad. Comunitatea de informații din SUA crede că această grupare are până la 10.000 de membri. În Irak se află, de asemenea, Organizația Badr, fondată de IRGC, precum și Asaib Ahl Al-Haq.
Grupurile susținute de Iran au efectuat zeci de atacuri împotriva forțelor americane din Irak de la începutul războiului din Gaza, la care SUA au ripostat cu lovituri aeriene. În weekend, mai mulți membri ai personalului american au fost răniți într-un atac cu rachete balistice asupra bazei aeriene Al-Asad din Irak. Se pare că a fost a doua oară când au fost folosite rachete balistice pentru a viza forțele americane și ale coaliției din țară după 7 octombrie.
Până în 2008, în timpul intervenției militare, SUA au avut până la 160.000 de soldați în Irak. În prezent, aproximativ 2.500 de militari se află în mai multe baze, inclusiv Erbil AB, Al-Asad AB și baza JOC-I (Union III) din Bagdad.
Îngrijorat că țara sa ar putea deveni o scenă pentru un război regional, prim-ministrul irakian a declarat recent că Bagdadul dorește o ieșire din coaliția condusă de SUA. Washingtonul a subliniat că armata sa este prezentă în țară la invitația guvernului.
Siria
Iranul are o prezență directă în Siria, unde Forța Quds, unitatea de elită a IRGC care se ocupă de operațiunile externe, s-a instalat după revolta din 2011 pentru a susține regimul președintelui sirian Bashar al-Assad.
Siria găzduiește, de asemenea, Brigăzile Zainabiyoun și Fatemiyoun, miliții șiite legate de IRGC despre care se crede că recrutează luptători afgani și pakistanezi.
SUA are 800 de militari în Siria ca parte a misiunii împotriva ISIS. Majoritatea forțelor americane sunt staționate în ceea ce oficialii militari numesc „Zona de securitate din estul Siriei”, unde SUA sprijină Forțele Democratice Siriene (FDS), care luptă împotriva regimului Al-Assad în nord-estul țării. Există, de asemenea, o prezență a trupelor americane în sud-estul Siriei, unde SUA sprijină Armata Siriană Liberă, care se opune, de asemenea, regimului sirian. Conducerea de la Damasc consideră că SUA este un invadator.
În ultimele săptămâni, trupele americane din Siria au fost tot mai des atacate de grupuri susținute de Iran, la care SUA au răspuns cu atacuri aeriene.
Yemen
În centrul conflictului de astăzi dintre Iran și SUA se află rebelii houthi din Yemen, care și-au intensificat atacurile asupra navelor din Marea Roșie, afirmând că acestea reprezintă o răzbunare împotriva Israelului pentru războiul din Gaza.
Grupul controlează în prezent nordul Yemenului și a fost implicat în aproape opt ani de lupte cu o coaliție susținută de SUA și condusă de Arabia Saudită, înainte de oprirea luptelor de anul trecut.
Armele pe care le folosesc rebelii Houthi sunt de producție internă și au fost asamblate în mare parte cu componente iraniene introduse ilegal în Yemen pe bucăți. Dar grupul a făcut ulterior modificări care au afus îmbunătățiri acestor arme.
Armata americană are nave de război în Marea Roșie, în largul coastei Yemenului, de unde a lovit ținte ale Houthi. În decembrie, SUA determinat reunirea unei coaliții de peste 20 de țări pentru a proteja traficul comercial împotriva atacurilor Houthi în Marea Roșie.
Fâșia Gaza și Israelul
În Fâșia Gaza asediată se află gruparea militantă Hamas, despre care Israelul crede că avea aproximativ 30.000 de luptători înainte de război. Organizație islamistă cu o aripă militară, Hamas a fost înființată în 1987 și a lansat, la 7 octombrie, un atac asupra Israelului care a ucis aproximativ 1 200 de persoane și a luat ostatici alte 253, potrivit autorităților israeliene.
În ultimii ani, Iranul a stabilit legături mai strânse cu această grupare; spre deosebire de ceilalți aliați ai Teheranului din regiune, Hamas este o organizație musulmană sunnită, nu șiită.
Nu există nicio dovadă că Iranul ar fi știut dinainte despre atacurile din 7 octombrie și nu se crede că Iranul are o influență atât de mare asupra Hamas, în comparație cu ceilalți aliați ai săi din regiune. Dar SUA consideră că, din punct de vedere istoric, Iranul a furnizat până la 100 de milioane de dolari anual în total ca sprijin pentru grupurile militante palestiniene, inclusiv Hamas și Jihadul Islamic Palestinian.
De cealaltă parte a frontierei, Israelul este cel mai mare beneficiar al ajutorului militar american, Washingtonul contribuind cu peste 130 de miliarde de dolari în asistență de la înființarea statului evreu în 1948.
Statele arabe din Golf
Deși războiul dintre Israel și Hamas nu s-a extins încă în monarhiile arabe din Golf, unele dintre aceste state se simt vulnerabile, deoarece au mai fost vizate de grupuri legate de Iran. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au fost atacate de Houthi în 2019 și 2022.
Statele din Golf, aliate cu SUA, găzduiesc, de asemenea, unele dintre cele mai mari baze militare americane din lume. Statele Unite au aproximativ 13.500 de forțe americane în Kuweit, cea mai mare prezență militară americană din regiune.
A doua cea mai mare prezență militară a SUA în regiune se află în Qatar, care găzduiește aproximativ 10 000 de militari americani la Baza Aeriană Al-Udeid, cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu, care găzduiește, de asemenea, Cartierul General Înaintat al Comandamentului Central al SUA și Centrul Combinat de Operațiuni Aeriene. Luna aceasta, SUA au ajuns în mod discret la un acord care își prelungește prezența militară pentru încă 10 ani.
Qatarul menține relații cu Hamas, găzduind biroul politic al acesteia în capitala Doha din 2012.
Peste 2.700 de militari americani sunt staționați la baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită. Emiratele Arabe Unite găzduiesc 3.500 de militari americani la baza aeriană Al Dhafra, care cuprinde Centrul de război aerian din Golf.
Alte centre de prezență militară americană includ Bahrain, care găzduiește Comandamentul Central al Forțelor Navale ale SUA și este sediul Flotei a V-a a Marinei, și Iordania, unde sunt aproximativ 3.000 de militari americani.
V. B.