Omenirea a consumat până pe 28 iulie toate resursele pe care planeta le poate produce într-un an fără să se epuizeze. Planeta va supravieţui restul anului „pe datorii”, relatează Le Libre și News.ro.
Altfel spus, ar fi nevoie de 1,75 planete Terra pentru a satisface nevoile populaţiei într-un mod durabil, conform acestui indicator creat de cercetători la începutul anilor 1990 şi care continuă să se înrăutăţească, susțin sursele citate.
Datele corespund momentului în care „omenirea a consumat tot ce pot regenera ecosistemele într-un an”, potrivit celor două ONG-uri. „În cele 156 de zile rămase (până la sfârşitul anului), consumul nostru de resurse regenerabile va consta în consumul de capital natural al planetei”, a declarat Laetitia Mailhes de la Global Footprint Network, în timpul unei conferinţe de presă.
Acest lucru nici măcar nu ţine cont de nevoile altor specii care trăiesc pe Pământ. „De asemenea, trebuie lăsate spaţii pentru lumea sălbatică”, a adăugat ea.
„Excesul” apare atunci când presiunea umană depăşeşte capacităţile de regenerare ale ecosistemelor naturale. Potrivit ONG-ului Global Footprint Network, care monitorizează această măsurătoare, excesul a continuat să crească timp de 50 de ani.
În 2020, data fusese amânată cu trei săptămâni sub efectul carantinelor impuse pe fondul pandemiei de Covid-19, înainte de a reveni la nivelurile din prezent. Această amprentă ecologică este calculată din şase categorii diferite, respectiv „culturi, păşuni, suprafeţe forestiere necesare pentru produse forestiere, zone de pescuit, zone intravilane şi suprafeţe forestiere necesare pentru a absorbi carbonul emis de arderea combustibililor fosili” şi este strâns legată de modelele de consum, în special în ţările bogate.
De exemplu, dacă toţi oamenii ar fi trăit ca francezii, „Ziua depăşirii” (Earth Overshoot Day) ar fi avut loc chiar mai devreme, pe 5 mai 2022.
WWF şi Global Footprint Network susţin că vinovatul principal este sistemul nostru alimentar.
„Sistemul nostru alimentar a luat-o razna pe fondul unui supraconsum de resurse naturale, fără a satisface nevoile luptei împotriva sărăciei”. De asemenea, omenirea se luptă cu supraponderalitatea şi obezitatea, afirmă Pierre Cannet, de la WWF Franţa.
„Amprenta ecologică a alimentelor este considerabilă: producţia de alimente mobilizează toate categoriile de amprentă, în special culturile (necesare pentru hrana animalelor şi oamenilor) şi carbonul (agricultura este un sector cu emisii mari de gaze cu efect de seră)”, detaliază cele două ONG-uri.
”În total, mai mult de jumătate din biocapacitatea planetei (55%) este folosită pentru a hrăni omenireaȚ, notează ele.
Mai exact, Țo mare parte din alimentele şi materiile prime sunt folosite pentru a hrăni animalele pe care le consumăm ulterior”, precizează Pierre Cannet.
În cazul Uniunii Europene, „63% din terenul arabil (…) este direct asociat cu producţia animală”, subliniază el. Cu toate acestea, agricultura contribuie la defrişare, schimbări climatice prin emisia de gaze cu efect de seră, pierderea biodiversităţii şi degradarea ecosistemelor, folosind în acelaşi timp o mare parte a apei proaspete, spun ONG-urile.
Pe baza recomandărilor ştiinţifice, organizaţiile non-profit pledează pentru reducerea consumului de carne în ţările bogate. „Dacă am putea reduce consumul de carne la jumătate, am putea amâna data zilei depăşirii cu 17 zile”, argumentează Laetitia Mailhes. „Limitarea risipei alimentare ar face posibilă amânarea datei cu 13 zile, ceea ce nu este de neglijat”, adaugă ea.
În plus, o treime din alimente este irosită la nivel mondial.
R. Dan