Penitenciarul Mărgineni, unde a fost încarcerat, începând de joi, sirianul Omar Hayssam, are o istorie foarte interesantă, pe care probabil puțini o cunosc. Studiind site-ul locului de detenție, am descooperit câteva lucruri uimitoare din istoria acestuia.
Penitenciarul de Maximă Siguranță Mărăcineni se află în satul I.L. Caragiale, din comunca dâmbovițeană cu același nume. Este locul de baștină al marelui dramaturg I.L. Caragiale. De altfel, denumirea i-a fost dată după numele scriitorului, inițial chemându-se Haimanale. În secolul al XV-lea vornicul Drăghici Mărgineanu a ctitorit aici Mănăstirea Mărgineni sau Mănăstirea de pe Cricov, unul dintre cele mai vechi lăcaşuri religioase din Ţara Românească, apreciată de istoricul Nicolae Iorga ca un important edificiu religios cantacuzinesc.
Edificiul a fost întărit cu ziduri de cetate în vremea postelnicului Constantin Cantacuzino (1646) şi a fiului acestuia, Stolnicul Constantin Cantacuzino (1681).
Mănăstirea a adăpostit şi importanta bibliotecă a Stolnicului Constantin Cantacuzino, unul dintre cele mai mari aşezăminte culturale de acest fel din secolul al XVII-lea.
Potrivit documentelor vremii, mănăstirea a fost transformată în penitenciar între anii 1840 şi 1869, perioadă în care aşezământul religios a servit şi ca loc de recluziune pentru persoanele care contestau ordinea de drept a statului.
Una dintre aceste persoane a fost chiar marele istoric şi om de cultură Nicolae Bălcescu, care, din cauza activităţii sale revoluţionare, fiind considerat la vremea aceea un om potrivnic conducerii statului, a stat închis în chiliile mănăstirii între anii 1840 şi 1843. Aici, Nicolae Bălcescu a studiat biblioteca Stolnicului Constantin Cantacuzino şi arhiva mănăstirii şi a conceput lucrarea „Puterea armată şi arta militară la români”. Tot aici a scris despre biografia postelnicului Constantin Cantacuzino.
În anul 1869, din ordinul ministrului de interne de la acea vreme, Dimitrie Bolintineanu, mănăstirea a fost transformată definitiv într-un aşezământ de tip concentraţionar.
Cu excepţia perioadei de timp din primul război mondial, când închisoarea a fost transformată în cetate de către armata germană, în incinta fostei mânăstiri a fost loc de deţinere.
În anul 1949, închisoarea a fost modernizată, prin construirea unui pavilion de detenţie.
În anul 1951 s-au construit trei hale de producţie, cu o suprafaţă totală de 2.500 mp. Construcţia Fabricii de Mobilă I.L. Caragiale a fost definitivată în 1963, aceasta funcţionând în decursul anilor şi ca un important centru de calificare pentru persoanele private de libertate din Penitenciarul Mărgineni şi din alte penitenciare din ţară în meserii precum tâmplar universal, tâmplar manual, lăcuitor lemn, ambalator.
Acum, Penitenciarul Mărgineni este profilat pe deţinerea în custodie a persoanelor care executată sancţiuni privative de libertate în regimurile de maximă siguranţă şi închis. Unitatea are în custodie persoane arestate preventiv şi condamnate definitiv la pedepse privative de libertate, de regulă mai mari de 10 ani.
Andi Topală
Foto Google Earth