Președintele Klaus Iohannis și premierul Sorin Grindeanu încearcă să atingă în aceste zile câteva din cele mai presante obiective ale diplomației românești – aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA, aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și poziționarea în echilibrul precar de putere generat de relația rece dintre noua administrație de la Washington și vechile state ale UE.
Iohannis se află la Washington, într-o vizită de lucru, iar vineri urmează să fie primit de președintele Donald Trump. Miercuri, Iohannis a participat la o dezbatere publică, organizată de Heritage Foundation, pe tema aniversării a două decenii de la încheierea parteneriatului strategic bilateral, potrivit Agerpres.
Răspunzând unei întrebări venite din partea moderatorului privind protestele de stradă de la începutul anului, președintele a declarat: ”România este o țară determinată să devină o democrație solidă ce funcționează foarte bine, însă startul nostru a fost dificil. România a avut o dictatură comunistă, până în decembrie 1989, iar moștenirea acesteia a fost una defectuoasă. Parte a ce am moștenit a fost și corupția. Corupția distruge totul într-o democrație. (…) Câteodată dacă lumea vorbește despre România și aud atât despre corupție au impresia că România este o țară foarte coruptă, însă este de fapt o țară care este foarte determinată să lupte împotriva moștenirii corupției și asta facem”.
Șeful statului s-a referit și la opiniile care iterează că el s-ar afla în spatele luptei anticorupție.
”Câteodată auzim voci în mediul public care spun că această luptă este prea mult, că aduce prea multă tensiune în dezbaterile publice, că atrage prea multă atenție… sunt câțiva care spun ‘ei bine, asta este o idee a președintelui Iohannis’, sau a unor politicieni, sau a unor diplomați (n.r. — președintele se uită către ambasadorul SUA, Hans Klemm), însă nu este, ci este o luptă vitală”, a mai declarat Iohannis.
Din punctul de vedere al relației strategice cu SUA, Iohannis a precizat că România are nevoie atât de securitate, cât și de prosperitate, spunând că economia, comerțul și energia reprezintă motoare ale parteneriatului strategic.
”Prezența trupelor americane este pentru noi cel mai puternic semnal de sprijin și solidaritate. Suntem fericiți de decizia administrației Trump de a crește finanțarea în această direcție. În partea de Est a Europei, Rusia încearcă să-şi sporească influenţa prin forţă: intervenţie în Georgia, implicare în Ucraina, anexarea Crimeei. Împotriva acestui lucru cred că trebuie dialog cu Rusia, dar bazat pe o puternică descurajare. Trebuie să ne menținem unitatea în cadrul UE, dar şi în cadrul relaţiilor cu SUA cu privire la Rusia”, a spus Iohannis.
Marți, Iohannis s-a întâlnit la Washington cu directorul CIA Mike Pompeo.
Aflat la Paris, Grindeanu a participat miercuri la ceremonia de aderare a României la Agenția pentru energie nucleară, din cadrul OCDE, de la Paris.
”În seara aceasta am participat la ceremonia de aderare a României la Agenția pentru energie nucleară, din cadrul OCDE. Ținta pe care ne-am impus-o ca țară e ca România să devină țară membră a OCDE. Acest lucru ne va oferi recunoaștere și respect la nivel mondial, ne așează la masa celor care comentează aderarea la OCDE, și nu doar aplică”, a declarat Grindeanu, la Antena 3.
Grindeanu se întâlnește joi cu noul premier francez Edouard Philippe, cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare, în care administrația Macron încearcă să își consolideze puterea.
”Vreau să întărim relațiile strategice și cu Franța și, bineînțeles, cu SUA. Franța este un aliat istoric al țării noastre”, a mai spus premierul.
Tot cu ocazia vizitei la Paris, România a semnat și Convenţia multilaterală pentru implementarea, în cadrul tratatelor fiscale, a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor (BEPS).
Prin semnarea Convenției BEPS România se alătură unui număr de peste 60 de state, majoritatea membre OCDE şi G20, în lupta împotriva fenomenului de transfer al profiturilor către paradisuri fiscale. Convenţia facilitează schimbul de date fiscale între statele partenere, precum şi identificarea şi eliminarea din legislaţiile naţionale a lacunelor care permit eludarea de la plata impozitelor pe profit şi transferul profitului în afara ariei de percepţie a taxelor. În baza Convenţiei, transparenţa fiscală din România se va consolida și extinde, cu efecte pozitive în prevenirea erodării bazei impozabile, precum şi în sporirea siguranţei şi echităţii pentru contribuabili.
Statele semnatare îşi propun să identifice soluţii pentru ca guvernele să elimine lacunele din reglementările internaţionale în vigoare, care fac posibil transferul artificial al profiturilor corporaţiilor către locații cu fiscalitate scăzută sau redusă, în care companiile respective au activitate economică minimă sau nulă.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis că ”aderarea României la NEA şi la Convenţia BEPS contribuie semnificativ la confirmarea legitimităţii, viabilităţii și consistenței candidaturii României la statutul de membru al OCDE – obiectiv strategic al diplomaţiei româneşti”.
T.S.