Trei echipe de elevi români ar trebui să reprezinte România la faza europeană a concursului “Odyssey of the Mind”, cea mai populară competiție internațională de creativitate în rezolvarea unor probleme de matematică și fizică. Etapa națională a concursului a avut loc, în acest weekend, la Colegiul Național “Mihai Viteazul”, din Capitală, iar câștigătorii ar trebui să participe la faza europeană, care va fi organizată în Polonia la sfârșitul lunii aprilie (mai exact, în perioada 29 aprilie – 4 mai). Doar că micile genii au nevoie de finanțare, pe care majoritatea părinților nu și-o pot permite.
În timp ce alte state investesc zeci de mii de euro în pregătirea elevilor care participă la acest concurs, în România atât Guvernul, prin Ministerul Educației, cât și societatea civilă ignoră potențialul acestora. Deși în anii trecuți echipele românești au ocupat primele locuri în Europa, niciodată nu s-au găsit fonduri pentru ca acești copii să-și poată reprezenta țara la faza mondială a competiției, din SUA.
Zeci de ore de muncă și zeci de idei geniale
Echipe de elevi români participă la “Odyssey of the Mind” din 2007, când concursul a fost “adus” și la noi de un profesor de la Colegiul Național “Mihai Viteazul”. Dezinteresul arătat însă de Ministerul Educației și lipsa fondurilor au atras și lipsa de preocupare a dascălilor de la alte unități de învățământ din țară, iar, de la un an la altul, în ciuda rezultatelor spectaculoase, numărul echipelor participante la competiție a început să scadă.
“Flacăra” acestei competiții mai este menținută acum de foști elevi ai Colegiului “Mihai Viteazul” – studenți, masteranzi și angajați ai unor multinaționale – care se ocupă nu doar de organizarea concursului, ci și de selecția competitorilor, și de pregătirea echipelor. Copiii muncesc zeci de ore, sub supravegherea antrenorilor, pentru a participa la competiție. Soluțiile (în mod obligatoriu creative și inovatoare) ale unor probleme – formulate de echipa “Odyssey of the Mind” din SUA și punctate drastic – trebuie puse în scenă sub forma unor piese de teatru în limba engleză. De altfel, cunoașterea perfectă a limbii engleze este obligatorie pentru participanții la concurs. Această probă are și punctajul cel mai mare.
În plus, copiii trebuie să rezolve o problemă la prima vedere și să treacă o probă practică care implică construirea unor structuri sau a unor obiecte care să aibă utilitate, din materiale puse la dispoziție de organizatori (lemn, carton, hârtie, plastic, plastilină etc.). Deși pare dificilă, acestă probă (și ea la prima vedere) nu pare să le dea prea mari bătăi de cap elevilor care, și așa, își fac singuri decorurile și costumele cu ce găsesc pe acasă.
Două dintre echipele câștigătoare ale etapei naționale a competiției din acest an nu doar că au pus în scenă soluții inedite ale problemelor date de inițiatorii concursului, dar au și încântat prin prezența scenică, prin modul în care și-au interpretat rolurile, prin modul în care au realizat decorurile și costumele.
Cea de-a treia echipă câștigătoare (care a ocupat, de fapt, locul II în competiție) a urcat pe scenă cu o structură din lemn de balsa de aproximativ 13 -14 grame (nu ar fi trebuit, oricum, să cântărească mai mult de 15 grame), dar care a susținut 166 de kilograme.
Campionii Europei, dar niciodată la “olimpiadă”
În ciuda lipsei de finanțare și a dezinteresului cu care sunt tratați în țară, elevii români au ocupat, în ultimii ani, primele locuri la faza europeană a competiției (Eurofest).
Mai mult, în 2012, în Rusia (la Sankt Petersburg) și în 2014, în Slovacia, echipele României au obținut chiar primul loc în competiție. Cu toate acestea, copii geniali, apreciați în străinătate, nu au putut participa la faza mondială a concursului, din SUA. Nu s-au găsit bani pentru ei.
Asta, în timp ce nu doar în SUA, în Asia sau în America de Sud, dar și în celelalte state europene autoritățile investesc zeci de mii de euro anual în susținerea elevilor care participă la competiție, pentru că ideile acestora ajung să fie puse în practică și valorificate, peste ani, în diverse domenii. Din păcate, România nu a înțeles încă cât de important este să susții și să cultivi creativitatea.
Ce este “Odyssey of the Mind”
“The Odyssey of the Mind” (“Odiseea Minții” – n.r.) – numit adesea “OM” (deși acronimul oficial este OotM) – este o competiție de creativitate în rezolvarea unor probleme, la care participă elevi de la școala primară până la liceu. Membrii fiecărei echipe lucrează împreună pentru a rezolva o problemă predefinită (problema pe termen lung) și pentru a prezenta soluția lor într-un concurs de teatru. Echipele trebuie să participe, de asemenea, la partea “spontană” a competiției, și să rezolve probleme la prima vedere.
În timp ce pentru soluția problemei pe termen lung sunt necesare, de multe ori, luni întregi de pregătire, iar prezentarea ei implică interpretare artistică, dar și elemente de construcție și proiectare, partea “spontană” se desfășoară doar în ziua concursului.
Programul “The Odyssey of the Mind” a fost fondat în 1978 de doi profesori americani, C. Samuel Micklus și Theodore Gourley. Prima competiție a fost cunoscută drept “Olimpiada Minții”.
Concursul a devenit popular la nivel internațional, iar acum, la competiție, participă frecvent elevi din Argentina, Australia, Belarus, Canada, China, Cehia, Coreea de Sud, Elveția, Germania, Grecia, Hong Kong, Ungaria, Japonia, Kazahstan, Lituania, Marea Britania, Mexic, Republica Moldova, Polonia, Rusia, Slovacia, Singapore și Uzbekistan.
Raluca Dan