Admiterea pe bază de examen la licee de elită cum sunt colegiile naționale, prevăzută în pachetul noilor legi ale educației, creează inechitate, apreciază Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ai cărei experți contestă acel model. De aceeași părere sunt, de altfel, și 64,5% dintre părinți care cer ca admiterea la liceu să fie făcută doar pe baza Evaluării Naționale.
OCDE, instituția la care România dorește să adere afirmă într-un raport de anul trecut că soluțiile de avans în școală precum admiterea pe bază de examen la liceele de elită sunt unele ce încurajează inechitatea și menționează că multe sisteme din Europa de Est și Asia Centrală, unde se întâlnesc des astfel de căi de admitere la liceu, caută alte rețete pentru întărirea învățământului liceal, în folosul tuturor copiilor, scrie Edupedu.ro.
Într-un raport privind “Educația în Europa de Est și Asia Centrală”, publicat în colaborare cu UNICEF în urmă cu un an, OCDE trece în revistă, între altele, sursele de inechitate ce apar pe parcursul ciclurilor educaționale, în sistemele de învățământ din regiune.
Cum vede problema OCDE:
„O trăsătură-cheie a educației în unele părți din Europa de Est și Asia Centrală este că înscrierea în învățământul secundar superior este foarte selectivă din punct de vedere academic, în comparație cu țările OCDE. În această privință, se simte o segregare puternică în rândul elevilor de liceu; elevii cu rezultate slabe și cei cu rezultate superioare sunt izolați unii de alții în multe țări din regiune, la fel și elevii din medii cu rezultate superioare și cei din medii dezavantajate socio-economic. Având în vedere diferențele înregistrate în rezultatele educaționale din unele țări ale regiunii, aceste constatări ridică semne de întrebare cu privire la echitatea sistemelor de educație regionale. Elevii din medii mai avantajate, cu o performanță academică mai bună, pot să concureze pentru locuri în licee prestigioase, pe când elevii din medii dezavantajate sau cu performanțe academice mai slabe pot fi grupați laolaltă în alte instituții. Unele țări din regiune abordează aceste probleme prin îmbunătățirea calității educației din ciclurile inferioare, întărind valoarea tuturor programelor și căilor de avans în învățământul secundar superior, precum și prin reforma mecanismelor de selecție în licee, așa încât să se pună mai puțin accentul pe rezultatele examenelor”, arată analiza OCDE.
Documentul notează că examenele de admitere la liceu, în special la liceele de elită, unde mulți elevi aspiră să ajungă, sunt o astfel de sursă de inechitate. Autorii raportului critică inclusiv sistemul folosit până acum și în România, în care evoluția academică a elevilor în ciclurile inferioare liceului este luată în calcul pentru admitere, dar pune accent pe seriozitatea problemelor care apar în momentul în care admiterea la liceele de top se face pe bază de examen.
Raportul pune această chestiune în contextul dezechilibrelor care se întâlnesc în primele cicluri de școală: „Diferențele mari între rezultatele educaționale ale elevilor de 15 ani (indicate pentru țările din regiune prin testarea PISA 2018 – n.red.) reflectă oportunitățile inegale de învățare pe care elevii le-au avut în primele niveluri de școală. Sursele acestor inegalități sunt diverse și pretind răspunsuri la fel de diverse. În contextul țărilor din Europa de Est și Asia Centrală, unde accentul se pune puternic pe concurența academică și pe identificarea elevilor de elită, o chestiune importantă este percepția în ceea ce-i privește pe elevii care nu au neapărat cele mai bune rezultate. Școlile și profesorii trebuie să dezvolte atitudini și practici (și să primească sprijin în acest sens) care să-l ajute pe fiecare elev să-și atingă potențialul deplin”.
O problemă critică ce apare în felul cum sunt împărțiți elevii ține de selectarea dreaptă a elevilor în diverse grupuri. În multe țări din regiune, selecția se bazează foarte mult pe aspecte academice. Dar, întrucât educația din ciclurile inferioare este marcată de inechitate, selecția la nivelul liceelor, pe baza criteriilor academice, poate să reflecte acele inechități”, continuă raportul.
Documentul menționează, ca un pas către îndreptarea lucrurilor, tendința din ultimii ani prin care, în România sau în Turcia, „e pe cale să se îmbunătățească alinierea evaluărilor cu noile curricule, așa încât să fie evaluate o paletă mai largă de competențe, în locul unui set restrâns de cunoștințe”. Astfel de tendințe sunt considerate drept un element de descurajare a „meditațiilor comerciale”, întrucât elevii ar fi mai bine pregătiți pentru examene prin educația primită la clasă.
64,5% dintre părinți vor ca admiterea la liceu să fie făcută doar pe baza Evaluării Naționale
În perioada 25-31.07.2022, Federația Națională a Părinților – EDUPART a pus la dispoziția părinților un chestionar online pentru a stabili care este percepția acestora în legătură cu propunerile referitoare la modul de desfășurare a admiterii în învățământul liceal și a examenului de bacalaureat, în contextul lansării, în consultare publică, a Proiectului Legii învățământului preuniversitar.
Ministerul Educației elaborează și își asumă politicile publice în domeniul educației. Federația, în calitate de reprezentant al părinților și de partener de dialog social, și-a propus ca, prin intermediul acestui chestionar, să cunoască opinia majorității părinților cu privire la subiectele ce au generat dezbateri intense în spațiul public și să o transmită Ministerului Educației, în vederea stabilirii formei finale a legii.
Așa cum am anunțat în comunicatul din data de 25.07.2022, Federația Națională a Părinților își va asuma opinia majorității părinților, exprimată prin intermediul chestionarului, în cadrul discuțiilor cu Ministerul Educației din data de 10.08.2022. De aceea, am acordat o atenție deosebită modului de elaborare a acestui chestionar și am recomandat părinților să consulte articolele din propunerea legislativă ce fac referire la cele două subiecte abordate pentru a-și exprima opinia într-un mod avizat.
Chestionarul conține 7 întrebări cu răspuns închis, ceea ce a permis transpunerea opțiunilor părinților în rezultate procentuale, care nu lasă loc de interpretare. Variantele prestabilite incluse în chestionar reflectă atât propunerile din proiectul de lege, cât și cele rezultate în urma consultărilor cu asociațiile de părinți, iar respondenții care nu au fost de acord cu niciuna dintre variantele prestabilite sau nu au dorit să aleagă una dintre ele au avut posibilitatea de a bifa opțiunea „Nu știu/Nu răspund”.
Numărul mare de respondenți, respectiv 61.552, arată interesul crescut al părinților față de modificările propuse în domeniul educațional, chiar și în această perioadă a concediilor, în care interacțiunea în mediul online este de obicei mai redusă decât pe parcursul anului școlar.
Cei mai implicați părinți, 51,5%, în completarea chestionarului au fost cei ai căror copii sunt în gimnaziu și pe care modificările din proiectul de lege îi privesc în mod direct. 32,5% dintre părinți au copiii în liceu, aceștia exprimându-și opțiunea, având deja experiența Evaluării Naționale.
În privința reședinței, 70,9% dintre respondenți sunt din mediul urban și 29,1% dintre respondenți sunt din mediul rural, însă, dintre cei cu domiciliul în mediul rural, un procent semnificativ, 18,5%, este reprezentat de părinți care au copii ce urmează școala în mediul urban. Remarcăm numărul crescut de respondenți cu domiciliul în mediul rural, în comparație cu alte chestionare lansate, în trecut, de federație.
Repondenții provin din toate județele țării, un număr de peste 2.000 de participanți fiind înregistrat în:
| București; | 7,271 | 11.81% | Brașov; | 2,826 | 4.59% | |
| Constanța; | 5,016 | 8.15% | Timiș; | 2,334 | 3.79% | |
| Bacău; | 3,589 | 5.83% | Dolj; | 2,284 | 3.71% | |
| Neamț; | 3,168 | 5.15% | Sibiu; | 2,072 | 3.37% | |
| Cluj; | 3,159 | 5.13% | Teleorman; | 2,047 | 3.33% | |
| Dâmbovița; | 2,891 | 4.70% | Prahova; | 2,028 | 3.29% | |
| Galați; | 2,831 | 4.60% |
| Botoșani; | 282 | 0.46% | Harghita; | 91 | 0.15% | |
| Vâlcea; | 268 | 0.44% | Vaslui; | 69 | 0.11% | |
| Covasna; | 227 | 0.37% | Mureș; | 60 | 0.10% | |
| Caraș-Severin; | 180 | 0.29% | Olt; | 47 | 0.08% | |
| Buzău; | 126 | 0.20% | Sălaj; | 26 | 0.04% | |
| Mehedinți; | 102 | 0.17% |
Remarcăm interesul scăzut al părinților din Municipiul București față de completarea acestui chestionar, corelând numărul de respondenți cu numărul mare de elevi și de Colegii Naționale din capitală.
Repondenții chestionarului, cu excepția unui procent de doar 1%, au copii care învață într-o unitate de învățământ din sistemul public.
La întrebarea 1, remarcăm procentul mare, 64,5%, al părinților care susțin ca admiterea la liceu să se facă doar în baza rezultatelor obținute de elevi la Evaluarea Națională, față de procentul mic, 12,3%, al celor care susțin propunerea ministerului de a permite Colegiilor Naționale să-și organizeze admiterea. Varianta prin care admiterea la Colegiile Naționale să se poată face prin examen distinct de Evaluarea Națională, dar cu posibilitatea de a opta pentru mai multe colegii a avut, de asemenea, un procent mic, 11,9%.
La întrebarea 2, doar 24% din numărul de repondenți sunt de acord ca subiectele probelor de concurs să fie elaborate de profesorii Colegiilor Naționale, în cazul în care acestea își vor putea organiza propriul examenul de admitere, 68% dintre respondenți optând pentru alte variante.
La întrebarea 3, doar 22,8% din numărul de repondenți consideră că evaluarea lucrărilor elevilor ar trebui făcută de cadre didactice care fac parte din Colegiul Național ce ar urma să organizeze examen de admitere, 70,7% dintre respondenți optând pentru alte variante.
La întrebarea 4, 35,7% dintre părinții care au completat chestionarul susțin procentul de 90% pentru locurile ocupate prin admitere directă la colegii, acest procent reprezentând mai multe șanse pentru un elev de a fi admis în unitatea de învățământ respectivă, în urma susținerii examenului de admitere. 49,6% dintre respondenți au optat pentru alte variante.
La întrebarea 5, constatăm un procent mare, 56,7%, al părinților care consideră că Evaluarea Națională ar trebui să se susțină la limba română și la matematică (după modelul actual), în raport cu procentul părinților care susțin o probă transdisciplinară, 2,3%.
În ceea ce privește bacalaureatul (întrebările 6 și 7), părinții susțin, în număr mare, desfășurarea acestuia după modelul actual, atât la nivelul probelor susținute, 75,8%, cât și la nivelul diferențierii la disciplinele de profil, 69,5%.
În concluzie, având în vedere rezultatele chestionarului, la întâlnirea de la Ministerul Educației, Federația va înainta următoarele propuneri:
- Evaluarea Națională să rămână unica formă de testare a elevilor pentru admiterea în învățământul liceal. Solicităm decidenților găsirea unor soluții pentru ca elevii capabili de excelență (un procent foarte mic din numărul total de elevi, conform rezultatelor testării standardizate) să aibă acces la clasele de performanță care vor putea fi organizate în colegii, fără a bulversa admiterea pentru toți elevii care își doresc să studieze la un Colegiu Național;
- elaborarea subiectelor de examen și evaluarea lucrărilor elevilor să nu intre în atribuția cadrelor didactice de la Colegiile Naționale, în cazul în care aceste unități de învățământ vor primi totuși aprobarea de a organiza examen propriu de admitere;
- limba română și a matematica să rămână probele Evaluării Naționale (după modelul actual);
- susținerea examenului de bacalaureat să se facă la aceleași probe și discipline ca în prezent, cu diferențierea probelor la disciplinele de profil.
În contextul în care Ministerul Educației nu va ține cont de opinia majorității părinților, care au completat acest chestionar, și va modifica modalitatea de organizare și de desfășurare a examenelor naționale, federația va susține ca implementarea noilor măsuri să se facă începând cu generația de elevi care va intra în clasa pregătitoare (pentru admiterea la liceu), respectiv în casa a IX-a (pentru bacalaureat) în anul școlar 2023-2024, generații pentru care urmează să se aplice și alte noi măsuri prevăzute în lege.
Raluca Dan