- Sorin Roșca Stănescu
E o situație de-a dreptul explozivă. Legată de șefia la nivelul marilor parchete. Cătălin Predoiu, în calitate de ministru al Justiției, a optat la capătul unei selecții pentru trei persoane. Dintre cele trei persoane, două sunt respinse de Secția de procurori a CSM. Cine greșește? Cum va ieși Klaus Iohannis basma curată acum, când trebuie să ia o decizie finală?
Este greu, dacă nu cumva chiar imposibil de presupus că domnul Cătălin Predoiu a acționat de capul lui. Din nefericire, întotdeauna în România, chiar și sub cea mai bună administrație, cea a președintelui Emil Constantinescu, vârfurile parchetelor au fost parte a unei decizii luate la Cotroceni. Niciodată alegerea nu a fost apanajul exclusiv al ministrului Justiției. Această logică i se aplică întru totul obedientului Cătălin Predoiu. Pentru că el însuși a ajuns ministru al Justiției nu fiindcă l-ar fi vrut Ludovic Orban, ci pentru că a fost impus de Klaus Iohannis. Și nu a fost impus fără rost. Ci tocmai pentru ca Iohannis să poată deține cheia marilor parchete, pe care nu a dorit să o împartă cu altcineva. Prin urmare, sunt absolut convins că, înainte de a-i nominaliza pe Gabriela Scutea pentru șefia Parchetului Înaltei Curței de Casație și Justiție, pe Giorgiana Hosu pentru DIICOT și pe Crin Bologa pentru șefia DNA, Cătălin Predoiu a dat fuga la Cotroceni pentru a-și lua de acolo lumină. Iar acum, două dintre cele trei desemnări sunt refuzate în termeni categorici de către Secția de procurori a CSM. Pentru acestă Secție de procurori, Gabriela Scutea este total nepotrivită pentru a conduce PÎCCJ și la fel Giorgiana Hosu, pentru șefia DIICOT. Cum va proceda Klaus Iohannis?
Pe biroul lui Klaus Iohannis se află trei propuneri ale ministrului Justiției Cătălin Predoiu, un aviz pozitiv al CSM, în cazul lui Crin Bologa, și două avize negative în privința Gabrielei Scutea și Giorgianei Hosu. Avizele Secției de procurori sunt consultative. În trecut au existat și alți președinți, de pildă Traian Băsescu, care au ignorat aceste avize negative. Ar putea să facă aceași lucru și Kaus Iohannis. Dar asta ar însemna o palmă prezidențială pe obrazul CSM. Dacă președintee Klaus Iohannis le numește în funcție pe cele două procuroare propuse de ministrul Justiției și refuzate de CSM, asta înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât că el apreciază că mai mulți procurori numiți la vârful puterii judecătorești s-au înșelat, în timp ce o singură persoană, pe care el însuși a plasat-o la conducera Ministerului Justiției are dreptate și își dovedește profesionalismul. Dacă, dimpotrivă, președintele dă câștig de cauză Secției de procurori a CSM, înseamnă că întreg mecanismul de selecție pus în mișcare de Cătălin Predoiu a fost greșit. Și, în consecință, imaginea acestuia va avea mult de suferit. Și își poate pierde mai devreme sau mai târziu în urma acestui incident chiar și calitatea de ministru al Justiției. Iar șansele lui de a ajunge cândva premier, după ce toate Cabinetele Orban se vor fi prăbușit, devin nule.
Nu cu mult timp în urmă, atunci când era al doilea om în stat, deținând președinția Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu a făcut o propunere bombă. Respinsă în mod surprinzător de către CSM. Tăriceanu a propus o schimbare a legislației, în sensul ca desemnarea șefilor marilor parchete să se facă în viitor exclusiv de către CSM. Să fie pur și simplu scoși din joc atât ministrul Justiției, cât și președintele Românei. Pentru a nu mai lăsa Justiția – Parchetele fac parte din Justiție în înțelesul larg al teremenului – la mâna puterii executive. Nici până azi nu a explicat nimeni de ce tocmai CSM s-a împotrivit. În aceste condiții, îmi pot permite să presupun că CSM dorește puterea, dorește să dispună de o decizie, dar nu-și asumă și răspunderea. Preferă ca răspunderea pentru numiri eronate să le revină altora. În speță, ministrului Justiției și președintelui României.
Scandalul generat de această poziție a CSM în raport cu propunerile ministrului Justiției este uriaș. Mai ales în condițiile în care, dacă nu se fac rapid numiri la conducerea marilor parchete, activitatea acestora va fi paralizată. Iar asta se întâmplă din vina exclusiv a președintelui Klaus Iohanis , care a amânat o decizie până în ultimul moment, așteptând să o ia prin intermediul unui Guvern al său, din care face parte ministrul Justiției, pe care el însuși l-a plantat acolo.