Procurorul Oana Schmidt Hăineală s-a hotărât, vineri, la capătul unei săptămâni extrem de tensionate, să-şi continue activitatea la Parchetul Curţii de Apel Bacău, în loc să mai lupte pentru una dintre funcţiile de adjunct de la Parchetul General. Cererea de transfer va fi discutată în următoarea şedinţă a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
La capătul a două săptămâni în care numele procurorilor Bogdan Licu şi Oana Schmidt Hăineală (al cărei mandat ca membru CSM expiră în acest an) au fost certe ca făcând parte din echipa de conducere a Parchetului General, sistemul judiciar nu scapă de tensiune. Ca şi în cazul celei mai importante funcţii din Parchetul General, ministrul justiţiei, Raluca Prună, a amânat anunţul chiar în ziua pe care singură şi-a dat-o ca termen pentru completarea echipei cu numele celor doi adjuncţi ai lui Augustin Lazăr.
Surse din magistratură au confirmat pentru Sursa Zilei că în această ultimă săptămână s-au făcut cele mai importante mişcări care au condus la răsturnarea unei situaţii absurde: Ministerul Public ar fi urmat să fie condus de un procuror suspectat de plagiat, cu declaraţii de avere care ridică semne de întrebare şi de altul – profund implicat politic, dispus să facă orice pentru a păstra sau obţine funcţii de decizie. Împotriva acestui deznodământ ar fi luptat chiar proaspătul procuror general, Augustin Lazăr, care şi-a cerut dreptul de a-şi alege propria echipă. Acest detaliu le-a fost menţionat de Lazăr foştilor săi colegi, acum subalterni, chiar joi, în cadrul unei întâlniri cu procurorii generali ai Parchetelor de pe lângă curţile de apel.
Cine sunt Oana Hăineală și Bogdan Licu
Oana Schimdt Hăineală s-a remarcat pe tot parcursul mandatului său la CSM ca un activ susţinător al fostului preşedinte Traian Băsescu. Numeroase detalii legate de abuzuri de putere au reieșit chiar în timpul judecării dosarului fostului său coleg, Adrian Toni Neacşu, condamnat pentru încasarea diurnei de la CSM când nu se afla la serviciu. Ar fi fost vorba nu doar despre întâlniri cu politicieni, despre reacţiile şi relaţiile CSM (condus de Hăineală în perioada susupendării fostului președinte) cu Traian Băsescu, dar mai ales despre favorizarea unor candidaţi pentru funcţii de conducere din sistemul judiciar.
Hăineală nu a renunțat la iluzia de putere, dovadă că s-a înscris în procedura de numire a procurorului general, încercând să obţină măcar o poziţie de adjunct sau de prim-adjunct după ce ministrul Raluca Prună l-a desemnat pe Augustin Lazăr pentru cea mai importantă poziţie. Cel mai bine informaţi dintre magistraţi aşteptau deja, vineri la amiază, anunţul promis de Raluca Prună, însă aceasta a tăcut, din nou, ca şi în cazul primei proceduri de nominalizare a procurorului general, când numele lui Codruţ Olaru era dat ca cert, iar Augustin Lazăr a apărut ca favorit în 24 de ore.
În locul acestui anunţ de confirmare (privind completarea echipei cu Hăineală şi Licu) a apărut informaţia că Oana Hăineală a renunţat la visul de a conduce Parchetul General şi a formulat o cerere de continuare a activităţii, după încheierea mandatului de membru CSM, prin transfer de la Parchetul Tribunalului Braşov la Parchetul Curţii de Apel Bacău – situaţie care echivalează cu întoarcerea acasă. Cererea sa a fost înregistrată la CSM şi urmează să fie discutată pe 24 mai de Secţia pentru procurori.
Sursa Zilei a relatat AICI istoria profesională locală controversată a Oanei Schmidt Hăineală, motiv pentru care există un proces pe care Sursa Zilei l-a câștigat în primă instanță.
Prin această nouă amânare, ministrul justiţiei Raluca Prună scapă de cel mai important risc de imagine, dar nu şi de veşnicul supravieţuitor Bogdan Licu, absolventul unei facultăţi obscure, fără nicio altă reuşită profesională decât bifarea de funcţii şi titluri. Procurorul Bogdan Licu a brevetat propria metodă de a scăpa de un doctorat cunoscut ca fiind plagiat (victime fiind judecător Cristi Dănileţ şi politicianul Wiliam Branză), deşi nu există cale legală pentru acest lucru. Remarcabilă este nu doar supravieţuirea lui Bogdan Licu, din ultimii 10 ani, în funcţii importante, ci mai ales modul în care declaraţiile sale de avere au scăpat de ochiul vigilent al inspectorilor de integritate. Veniturile lui Licu au crescut de la an la an din chirii fabuloase şi împrumuturi personale, în special de la naşul său, Mircea Tudor, aflat în controversate afaceri cu statul român, dar căruia Bogdan Licu îi datorează 325.000 de euro.
Olimpia Diaconiuc