Investițiile străine directe în statele din Balcanii de Vest au crescut semnificativ în perioada post-pandemică, pe fondul tendinței de ”nearshoring” – aducerea infrastructurii de producție mai aproape de piețele de consum, pentru a evita scurta lanțurile de distribuție, potrivit unui raport realizat de Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena (WIIW).
Studiul atribuie interesul crescut pentru Balcanii de Vest mai multor factori, inclusiv proximitatea geografică față de Uniunea Europeană, o forță de muncă calificată și costuri reduse ale forței de muncă. Aceste avantaje fac ca regiunea să fie deosebit de atractivă pentru companiile care doresc să își relocheze unitățile de producție mai aproape de piața UE – o tendință care a luat amploare în urma perturbărilor lanțului de aprovizionare global cauzate de pandemia COVID-19.
”Analiza noastră identifică cazuri concrete de near-shoring în cinci din cele șase economii din Balcanii de Vest – Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia”, a declarat Branimir Jovanović, autorul principal al studiului și economist la WIIW.
Nearshoring, procesul de mutare a instalațiilor de producție mai aproape de piețele de consum, a devenit o strategie atractivă pentru companiile care doresc să reducă riscurile lanțurilor lungi de aprovizionare, în special în contextul recentelor perturbări globale. Raportul sugerează că această tendință este deosebit de pronunțată în Balcanii de Vest, unde un număr tot mai mare de companii străine – în special din Asia – își stabilesc acum un punct de sprijin.
”Firmele asiatice adoptă o abordare extrem de strategică, poziționându-și în mod deliberat facilitățile de producție în apropierea nucleului economic al UE pentru a avea lanțuri de aprovizionare mai scurte”, a declarat Jovanović. Companiile din China, Japonia și Coreea de Sud sunt printre cele mai active în ceea ce privește relocarea în regiune, determinate atât de factori economici, cât și geopolitici.
WIIW a intervievat 17 investitori străini din regiune, mulți dintre aceștia confirmând că amplasarea instalațiilor de producție mai aproape de UE este o prioritate. Riscurile geopolitice au fost, de asemenea, menționate ca un motiv important pentru relocarea în Balcanii de Vest.
Acest sentiment a fost împărtășit și de alte companii străine intervievate pentru raport. Într-un sondaj realizat pe 65 de întreprinderi străine, 72% și-au exprimat satisfacția cu privire la investițiile lor în regiune, iar 11% au indicat că au relocat producția din locații mai îndepărtate pentru a fi mai aproape de UE. Sondajul a arătat, de asemenea, că două treimi dintre aceste companii consideră Balcanii de Vest drept o regiune promițătoare pentru investițiile ecologice, multe dintre acestea fiind dornice să își sporească implicarea în cazul în care furnizorii locali fac progrese în eforturile de decarbonizare.
În pofida interesului în creștere și a tendințelor pozitive în materie de investiții străine directe, raportul WIIW identifică, de asemenea, problemele pentru investitori în Balcanii de Vest. Guvernanța slabă, corupția, aplicarea legii, infrastructura subdezvoltată și instituțiile inadecvate rămân bariere semnificative în calea creșterii viitoare. Cu toate acestea, investitorii sunt precauți și optimiști cu privire la potențialul regiunii.
„Guvernele din cele șase state din Balcanii de Vest ar trebui să acorde prioritate sprijinirii companiilor locale pentru a deveni mai durabile din punct de vedere ecologic și promovării unei colaborări mai strânse cu investitorii străini”, a declarat Jovanović.
Pe lângă producția industrială, raportul evidențiază, de asemenea, potențialul regiunii pentru investiții ecologice, în special în domeniul energiei regenerabile. Jovanović a subliniat proiectele majore de energie regenerabilă deja în curs de desfășurare în Albania, Bosnia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.
Un mediu sustenabil devine un factor din ce în ce mai important pentru companiile care se gândesc unde să investească. Mulți dintre investitorii străini intervievați au subliniat importanța protecției mediului și a reducerii emisiilor de CO2 ca parte a procesului lor decizional.
Jovanović a declarat: „Dacă furnizorii locali fac progrese în ceea ce privește decarbonizarea operațiunilor lor, vedem oportunități semnificative pentru aceștia de a se integra în lanțurile de aprovizionare internaționale și de a se extinde”.
T. S.