- Andi Topală
Traian Băsescu a depus o plângere penală împotriva constănțeanului care l-a scuipat. Sesizarea a fost depusă duminică dimineață, după cum scrie și presa centrală, și cea locală.
Dacă așa stau lucrurile, nu pot să nu mă întreb dacă lui Traian Băsescu îi stătea mintea doar la scena din port în cea mai importantă zi din cel de-al doilea mandat al său? Altă grijă nu mai avea? Înseamnă că era prea sigur și liniștit în privința rezultatelor de la europarlamentare. Simțea în adâncul ființei sale că partidul său de suflet, copilul său prematur, avea să înregistreze un mare succes? Repet, retorica asta este valabilă doar în cazul în care ce scrie presa este adevărat, pentru că, după cum știm, mai degrabă citim presa decât să așteptăm un suspin de la Bogdan Oprea. Mă rog, și dacă a depus plângerea luni dimineață, întrebările își au un rost și mai mare.
De un singur lucru sunt absolut convins, totuși. Scuipatul din port este ca o picătură de apă pe un zgârie-nori de sticlă pe lângă flegma primită, duminică, de la copilul său prematur. Pe care nu o mai spală nici Marea Neagră.
Dincolo de gestul regretabil și impardonabil de care a avut parte președintele unei țări, în definitiv, oricât de rău ar fi el, observ cu stupoare ce face Traian Băsescu. Adică, merge până la capăt cu pedepsirea constănțeanului care a avut o ieșire ce nu exprimă decât gradul suprem la care a ajuns frustrarea și ura unui popor, dar nu taie în carne vie în propriul partid? Da, înțeleg și sunt de acord că justiția trebuie să facă dreptate și să pedepsească orice încălcare a legii, dar nu pot să nu mă întreb dacă pentru Traian Băsescu este mai important gestul constănțeanului și umilința publică decât ștergerea rănilor provocate de PMP.
Domnule președinte, nu vă bucurați că aveți 40%, pentru că acele procente reprezintă altceva.