- Sorin Roşca Stănescu
Nu mai puţin de 3,5 milioane de cetăţeni au datorii la bănci. De fapt, sunt insolvabili. Şi au intrat în executare silită. Acest mecanism, aşa cum este el organizat în România, scoate 3,5 milioane de familii fie în afară societăţii, fie în afara ţării, iar Guvernul Ponta nu face nimic pentru a preîntâmpina sau pentru a repara o asemenea tragedie.
M-am ocupat, într-o analiza anterioară, de situaţia economiei. A celei private. Pentru că economia de stat fie nu mai există, fie este aproape de a fi pusă pe butuci. Am arătat cât de gravă este situaţia. Cum se întâmplă că actualele societăţi aflate în insolventa vor aduce în aceeaşi situaţie, prin neplata datoriilor, alte societăţi care încă funcţionează. Şi cum se face că statul român, fără a încerca să le scoată din impas, fără a încerca să facă investiţii masive pentru a crea valoare adăugată, împrumuta cu inconştientă de la bănci – atenţie, nici măcar nu este vorba de FMI sau Banca Mondială –, în fiecare lună, un miliard de euro numai pentru plata pensiilor şi salariilor. Şi am mai arăta cum, astfel, în ciuda rapoartelor meşteşugite confirmate de FMI, ne îndreptăm implacabil către un faliment de ţară. Astăzi, voi scrie câteva rânduri despre situaţia cetăţenilor.
Trei milioane cinci sute de mii de persoane, capi ai unor familii mai mult sau mai puţin numeroase, au împrumutat bani de la bănci, nu i-au mai putut da înapoi, au fost prinşi de criză şi împotriva lor a fost declanşată executarea silită. Băncile, la rândul lor, că doar nu o să execute ele silit, cesionează acest drept unor societăţi care se ocupă cu aşa ceva. În schimbul a 10-15 la sută din valoarea datoriei neonorate. Se pune mai întâi întrebarea: De ce nu procedează băncile în acelaşi fel cu datornicii? Din motive de mecanism interior pe care îmi e destul de greu să le înţeleg şi îmi e şi mai greu să le explic.
Aceste societăţi vând tot ce pot vinde din proprietăţile acestor familii de romani. După ce îi lăsă în fundul gol şi în stradă, urmează să îi execute la capitolul venituri. O treime din toate veniturile încasate de membrii familiei, toată viaţa. Dar banii câştigaţi de aceste persoane nu sunt suficienţi nici aşa pentru a duce o existenţă cât de cât civilizată. Cu o treime mai puţin, milioane de romani devin paria. Oameni la marginea extremă a societăţii. Pentru toată viaţa. Cei care nu acceptă o asemenea situaţie nu mai au decât o singură soluţie. Să părăsească ţara. Definitiv. Şi să stea la marginea societăţii printre străini, dar neurmariti de executori în nenorocita de treime din venituri.
În niciun alt stat din Uniunea Europeană nu există aşa ceva. Pretutindeni există un timp rezonabil în care executorii sug din sângele familiilor. În alte state există chiar legi ale falimentului persoanei sau ale insolventei persoanei, cu ajutorul cărora familiile sunt ghidate să scape treptat de datorii în condiţii suportabile şi să revină astfel în societatea normală.
Dacă Guvernul Ponta nu găseşte rapid o soluţie, degeaba se sprijină pe o majoritate socialistă. Pentru că va fi guvern preponderent socialist care va executa 3.5 milioane de familii de romani. De fapt, propriul electorat.