NYT: Cum a eșuat planul lui Netanyahu de a ține Hamas ”la cutie” cu banii din Qatar

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a mizat pe faptul că o organizație Hamas puternică, dar nu foarte puternică, ar păstra pacea și ar reduce presiunile pentru crearea unui stat palestinian viabil, potrivit unei investigații publicate duminică de New York Times. Încercarea lui lui Netanyahu de a-și ”cumpăra liniștea” a dus la consolidarea Hamas, timp de câțiva ani înainte de seria de atentate teroriste de la 7 octombrie.

Materialul se se bazează pe o serie de interviuri de actuali și foști oficiali israelieni, americani și qatarioți, precum și cu oficiali din alte guverne din Orientul Mijlociu.

Principalele dezvăluiri din ancheta NYT:

• Timp de mai mulți ani, guvernul din Qatar a trimis milioane de dolari pe lună în Fâșia Gaza – bani care au ajutat la susținerea guvernului Hamas. Benjamin Netanyahu nu numai că a tolerat aceste plăți, dar le-a și încurajat. Potrivit mai multor surse, în timpul întâlnirilor din septembrie 2023 cu oficialii din Qatar, șefului Mossad David Barnea i s-a pus o întrebare care nu fusese pe ordinea de zi: Voia Israelul ca plățile să continue? Guvernul lui Netanyahu decisese recent să continue politica, așa că Barnea a răspuns afirmativ.
• Unda verde pentru aceste plăți, care au ajuns la ordinul miliardelor de dolari pe parcursul a aproximativ unui deceniu, a fost un pariu riscant al lui Netanyahu. A crezut că un flux constant de bani va menține pacea în Gaza și va ține Hamas concentrat pe guvernare, nu pe violență.
• Plățile din Qatar, deși aparent secrete, au fost cunoscute și discutate pe scară largă în mass-media israeliene de ani de zile. Criticii lui Netanyahu le descriu ca fiind o strategie de ”cumpărare a liniștii”. Această strategie este pusă sub microscop în contextul anchetelor care vor urma pentru stabilirea vinovățiilor pentru stadiul de nepregătire totală în care a fost surprins statul evreu pe 7 octombrie. Netanyahu se apără, calificând drept ”ridicolă” sugestia că ar fi încercat să dea putere Hamas.
• Permiterea acestor plăți a fost parte a deciziilor luate de liderii politici, militari și ai serviciilor de informații – toate bazate pe evaluarea fundamental eronată că Hamas nu era nici interesată și nici capabilă de un atac pe scară largă. Chiar dacă armata israeliană a obținut planuri de luptă pentru o invazie Hamas și analiștii au observat exerciții teroriste semnificative chiar dincolo de granița din Gaza, plățile au continuat. Timp de ani de zile, ofițerii de informații israelieni au escortat chiar și un oficial din Qatar în Gaza, unde a distribuit bani din valize pline cu milioane de dolari.
• Banii din Qatar au avut scopuri umanitare, cum ar fi plata salariilor guvernului din Gaza și achizițiile de combustibil pentru a o centrală electrică. Dar oficialii israelieni din serviciile de informații cred acum că banii au avut un rol în succesul atacurilor din 7 octombrie, fie și numai pentru că donațiile au permis Hamas să redirecționeze o parte din propriul buget către operațiuni militare. În mod separat, serviciile de informații israeliene au stabilit de mult timp că statul Qatar folosește alte canale pentru a finanța în secret aripa militară a Hamas, o acuzație pe care guvernul din Qatar a negat-o.
• Mai multe guverne israeliene au permis ca banii să ajungă în Gaza din motive umanitare, nu pentru a întări Hamas, a declarat un oficial din subordinea lui Netanyahu.
• Hamas a avut dintotdeauna obiectivul de a elimina statul Israel. Fiecare plată a fost o dovadă a faptului că guvernul israelian consideră că Hamas reprezintă doar o amenințare de intensitate mică și, simultan, un avantaj politic.
• În decembrie 2012, Netanyahu i-a spus jurnalistului israelian Dan Margalit că este important să mențină Hamas puternic, ca o contrapondere la Autoritatea Palestiniană din Cisiordania. Margalit a declarat că Netanyahu i-a spus că faptul de a avea doi rivali puternici, inclusiv Hamas, ar diminua presiunea asupra sa pentru a negocia în vederea creării unui stat palestinian. Biroul premierului a negat că Netanyahu ar fi făcut această declarație. Dar premierul a prezentat această idee și altora de-a lungul anilor.
• În timp ce liderii militari și ai serviciilor de informații israeliene au recunoscut eșecurile care au condus la atacul Hamas, Netanyahu a refuzat să abordeze astfel de întrebări. În timp ce războiul din Gaza e la cote maxime, decontul politic pentru cel care a fost prim-ministru timp de 13 din ultimii 15 ani, este, pentru moment, în așteptare.
• Criticii lui Netanyahu spun că abordarea sa față de Hamas a avut, în esență, o rațiune politică cinică: să mențină liniștea în Gaza ca mijloc de a rămâne la guvernare fără a aborda amenințarea Hamas sau nemulțumirea palestiniană în fierbere. ”Concepția lui Netanyahu de-a lungul unui deceniu și jumătate a fost că, dacă cumpărăm liniște și ne prefacem că problema nu există, putem aștepta și ea va dispărea”, a declarat Eyal Hulata, consilier pentru securitate națională al Israelului din iulie 2021 până la începutul acestui an.
• Netanyahu și consilierii săi de securitate au început treptat să își reconsidere strategia față de Fâșia Gaza după mai multe conflicte militare neconcludente împotriva Hamas. ”Toată lumea era sătulă de Gaza. Cu toții am spus să uităm de Gaza, pentru că știam că este un cap de linie”, a declarat Zohar Palti, fost director de informații în Mossad.
• După unul dintre conflicte, în 2014, Netanyahu a trasat o nouă strategie – îndiguirea Hamas, în timp ce Israelul se concentra pe programul nuclear al Iranului și pe grupările sale proxy, precum Hezbollah. Această strategie a fost susținută de evaluări repetate ale serviciilor de informații potrivit cărora Hamas nu era nici interesată și nici capabilă să lanseze un atac semnificativ în interiorul Israelului.
• Qatar, în această perioadă, a devenit un finanțator-cheie pentru reconstrucția și operațiunile guvernamentale din Gaza. Una dintre cele mai bogate națiuni din lume, Qatar a susținut mult timp cauza palestiniană și, dintre toți vecinii săi, a cultivat cele mai strânse legături cu Hamas. Aceste relații s-au dovedit a fi valoroase în ultimele săptămâni, când oficialii din Qatar au ajutat la negocierea eliberării ostaticilor israelieni din Gaza.
• Activitatea Qatarului în Gaza în această perioadă a fost acceptată de guvernul israelian. Netanyahu a făcut chiar lobby la Washington în numele Qatarului. În 2017, în timp ce republicanii făceau presiuni pentru a impune sancțiuni financiare asupra Qatarului din cauza sprijinului său pentru Hamas, el a trimis oficiali din domeniul apărării la Washington. Israelienii le-au spus congresmanilor americani că Qatar a jucat un rol pozitiv în Fâșia Gaza.
• Yossi Kuperwasser, un fost șef din serviciile de informații militare israeliene, a declarat că unii oficiali au văzut beneficiile menținerii unui ”echilibru” în Fâșia Gaza. ”Logica Israelului a fost că Hamas ar trebui să fie suficient de puternică pentru a conduce Gaza, dar suficient de slabă pentru a fi descurajată de Israel”, a spus acesta.
• Administrațiile a trei președinți americani – Barack Obama, Donald Trump și Joseph Biden – au susținut de principiu rolul Qatarului în finanțarea operațiunilor din Gaza. Dar nu toată lumea a fost de acord. Avigdor Lieberman, la câteva luni după ce a devenit ministru al apărării în 2016, a scris o notă secretă către Netanyahu și șeful Statului Major al armatei israeliene. El a spus că Hamas își construia încet capacitățile militare pentru a ataca Israelul și a susținut că Israelul ar trebui să lovească primul. Scopul Israelului este ”să se asigure că următoarea confruntare dintre Israel și Hamas va fi confruntarea finală”, a scris el în documentul din 21 decembrie 2016. Un atac preventiv, a spus el, ar putea elimina cea mai mare parte din conducerea aripii militare a Hamas. Netanyahu a respins planul, preferând izolarea în locul confruntării.
• Shlomo Brom, general în retragere și fost adjunct al consilierului pentru securitate națională al Israelului, a declarat că un Hamas puternic l-a ajutat pe Netanyahu să evite negocierea unui stat palestinian. ”O modalitate eficientă de a împiedica o soluție cu două state este divizare Fâșia Gaza – Cisiordania”, a declarat acesta într-un interviu. Divizarea i-a oferit lui Netanyahu o scuză pentru a se retrage din discuțiile de pace, pe ideea că nu are partener de negociere.
• Netanyahu nu a expus public această strategie, dar unii politicieni de dreapta nu au avut astfel de ezitări. Bezalel Smotrich, un politician de extremă dreapta care este acum ministrul de finanțe al lui Netanyahu, a spus-o fără menajamente în 2015, anul în care a fost ales în Parlament. ”Autoritatea Palestiniană este o povară. Hamas este un avantaj”, a spus el.
• În timpul unei ședințe de cabinet din 2018, consilierii lui Netanyahu au prezentat un nou plan: în fiecare lună, guvernul din Qatar face plăți de milioane de dolari în numerar direct către oamenii din Gaza, ca parte a unui acord de încetare a focului cu Hamas.
• Shin Bet, serviciul de securitate internă, urma să monitorizeze lista beneficiarilor pentru a încerca să se asigure că membrii aripii militare a Hamas nu vor beneficia în mod direct. În pofida acestor asigurări, disensiunile au explodat. Lieberman a văzut planul ca pe o capitulare și a demisionat în noiembrie 2018. El l-a acuzat public pe Netanyahu de ”cumpărarea păcii pe termen scurt cu prețul unor daune grave pentru securitatea națională pe termen lung”. În anii care au urmat, Lieberman avea să devină unul dintre cei mai înverșunați critici ai lui Netanyahu.
• Într-un interviu acordat luna trecută, Lieberman a declarat că deciziile din 2018 au condus direct la atacurile din 7 octombrie. ”Pentru Netanyahu, există un singur lucru care este cu adevărat important: să fie la putere cu orice preț. Ca să rămână la putere, el a preferat să plătească pentru liniște”, a adăugat acesta.
• Valizele pline cu bani au început în curând să treacă granița în Gaza. În fiecare lună, ofițerii de securitate israelieni se întâlneau cu Mohammed al-Emadi, un diplomat din Qatar, la granița dintre Israel și Iordania. De acolo, îl duceau cu mașina în Gaza. La început, Emadi a adus cu el 15 milioane de dolari. Câte 100 de dolari erau împărțiți fiecărei familii aprobate de guvernul israelian, potrivit unor foști oficiali israelieni și americani. Fondurile mai erau destinate plății salariilor și a altor cheltuieli.
• Un diplomat occidental de rang înalt care a fost la post în Israel până anul trecut a declarat că guvernele occidentale au concluzionat de mult timp că Hamas lua o parte din bani. ”Banii sunt fungibili. Orice cheltuială pe care Hamas nu trebuia să o facă din propriul buget a însemnat bani pentru alte lucruri”, a declarat Chip Usher, fost analist pentru Orientul Mijlociu la CIA.
• Naftali Bennett, care era ministrul israelian al educației în 2018 când au început plățile și care a devenit ulterior ministru al apărării, s-a numărat printre membrii guvernului Netanyahu care au criticat plățile. El le-a numit ”bani pentru protecție”. Totuși, când Bennett și-a început mandatul de un an ca prim-ministru în iunie 2021, a continuat politica. La acel moment, Qatarul cheltuia aproximativ 30 de milioane de dolari pe lună în Gaza.
• Bennett și consilierii săi au decis, totuși, că plățile în numerar erau stânjenitoare. Barnea, șeful Mossad, și-a exprimat opoziția față de continuarea plăților, fiind sigur că o parte din bani erau deturnați către activitățile militare ale Hamas. La rândul lor, oficialii din Qatar doreau o modalitate mai stabilă și mai fiabilă de a face rost de bani în Gaza pe termen lung. Toate părțile au ajuns la un compromis: agențiile ONU vor distribui banii din Qatar, în locul lui Emadi. Israelul accepta aceste plăți din Qatar, chiar dacă evaluările Mossad au concluzionat că Qatar folosea alte canale pentru a finanța în secret aripa militară a Hamas.
• Yossi Cohen, care a gestionat dosarul Qatarului timp de mulți ani în calitate de șef al Mossad, a ajuns să pună la îndoială politica Israelului față de banii din Gaza. În timpul ultimului său an la conducerea serviciului de spionaj, el a crezut că nu a existat prea multă supraveghere asupra destinației banilor. În iunie 2021, Cohen a ținut primul său discurs public după ce s-a retras din serviciul de spionaj. El a spus că banii din Qatar către Fâșia Gaza ”au scăpat de sub control”.

V. B.