Curtea Constituțională a declarat neconstituțional Noul Cod Penal în privința statutului parlamentarilor, respectiv faptul că aceștia nu sunt funcționari publici. Judecătorii au luat decizia în unanimitate. Curtea Constituțională a fost sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție și de PDL.
ÎCCJ a sesizat CCR în 12 decembrie 2013, precizând că modificările aduse Codului penal, în urma cărora s-ar putea concluziona că anumite persoane „sunt deasupra legii”, neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie, pot fi considerate incompatibile cu funcţionarea statului de drept.
Potrivit instanţei supreme, prin modificarea legii, în sensul că sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, dar şi prin schimbările aduse la conflictul de interese, „s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal şi art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese prevăzută în art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate şi pedepsite pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept”.
Conform ÎCCJ, diferenţa de tratament juridic instituită prin modificările Codului penal nu are o „justificare obiectivă şi rezonabilă”, în condiţiile în care conduce la „excluderea incidenţei unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie cu persoanele cărora normele de incriminare le sunt aplicabile”.
Decizia de sesizare a Curţii Constituţionale a fost luată de Secţiile Unite ale instanţei supreme, convocate de preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, la două zile după adoptarea modificărilor de către Camera Deputaţilor.
Una dintre sesizările PDL vizează definirea funcţionarului public, iar cealaltă, conflictul de interese. Astfel, prima se referă la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul penal, prin care, susţine Vasile Blaga, liderul PDL, parlamentarii PSD şi PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua are ca obiect modificarea articolului 147, prin care parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici.
Modificări la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justiţie de anul trecut. Prin una dintre modificări, preşedintele şi parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeaşi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcţionarilor publici.
La consultările de la Ministerul Justiţiei, din urmă cu o lună, parlamentarii s-au răzgândit şi au susţinut că au vrut să expliciteze sintagma consacrată în dreptul administrativ, întrucât parlamentarii „nu lucrează pentru parlament, ci pentru popor”.
Dincolo de tenta deplasată şi hilară a unor astfel de afirmaţii, rămâne faptul pur: cel al abuzului de putere. Pentru că a fost vorba de un abuz de putere al legiuitorului atunci când a încercat să-şi creeze o imunitate, în mod cu totul netransparent, profitând de rolul pe care-l are în arhitectura statuluiHorațius Dumbravă
judecător, membru CSM
După patru ani de la iniţierea proiectului şi după alţi doi ani de consultări, Noul Cod Penal va intra în vigoare de la 1 februarie 2014. Este una dintre cele patru legi organice pentru a căror modernizare au fost deblcate importante fonduri europene. Câţiva specialişti angajaţi de Ministerul Justiţiei au lucrat la redactarea legilor contestate acum chiar şi de cei care le-au elaborat şi iniţiat.
Judecătorul CSM Horaţiu Dumbravă susţine că parlamentarii actuali se fac vinovaţi de „abuz de putere”, comparându-i cu deputaţii comunişti care nu au îndraznit să-i „epureze” din Codul Penal pe „funcţionarii” parlamentari. Magistratul reaminteşte că „imunitatea suplimentară” a parlamentarilor a fost discutată de trei ori până acum în Comisiile Juridice ale Parlamentului, amendamentele fiind respinse la intervenţiile CSM, ICCJ şi Ministerului Justiţiei.
Mihaela Chiper
Valeriu Motoc