Liderul dreptei norvegiene, conservatoarea Erna Solberg, a revendicat, luni seara, o „victorie electorală istorică”, la sfârşitul alegerilor legislative ce ar trebui să îi acorde o majoritate clară în faţa coaliţiei de centru-stânga care-şi încheie mandatul.
„Astăzi, alegătorii au dat, cu voturile lor, o victorie electorală istorică partidelor burgheze”, un termen ce desemnează partidele de dreapta şi centru dreapta, a declarat Solberg în faţa susţinătorilor săi, potrivit Agerpres.
La rândul său, prim-ministrul laburist norvegian Jens Stoltenberg şi-a recunoscut înfrângerea în alegerile legislative şi a anunţat că îşi va prezenta demisia, luna viitoare, după ce o nouă majoritate parlamentară este gata.
„Potrivit tradiţiei parlamentare norvegiene, voi prezenta demisia guvernului meu după prezentarea bugetului la 14 octombrie, când va fi clar că există o bază parlamentară pentru un nou guvern”, a declarat Stoltenberg în faţa susţinătorilor săi.
Dreapta a câştigat alegerile legislative din Norvegia luni, potrivit primelor previziuni, deschizând calea unei alianţe între conservatori şi un partid populist anti-imigraţie, la doi ani după atacurile sângeroase ale lui Anders Breivik.
Cele patru formaţiuni de dreapta şi centru urmează să dispună de o majoritate de 93 de locuri din cele 169 în Parlament, potrivit previziunilor realizate de Biroul norvegian de statistică după numărarea a 22,2 % din voturi.
La putere din 2005, coaliţia de centru stânga a prim-ministrului laburist Jens Stoltenberg nu este creditată decât cu 75 de mandate, potrivit aceloraşi previziuni, ultimul loc revenind unui partid de extremă-stângă.
Cele patru formaţiuni de dreapta, după ce victoria lor electorală va fi confirmată, ar trebui încă să se pună de acord asupra unei platforme de guvernare în următoarele săptămâni.
Cu toate acestea, aşa-numitul „bloc burghez” este foarte heteroclit, cuprinzând conservatorii Ernei Solberg, probabil viitor premier, dreapta populistă (Partidul Progresului, FrP) şi două partide de centru-dreapta, democrat creştinii şi liberalii, ale căror vederi diferă în multe chestiuni ca imigraţia sau climatul.
E.T.