1.7 C
București
vineri, 22 noiembrie 2024 - 9:36
No menu items!

Noi discuții România-Austria pe tema aderării la Schengen. Ministrul de Interne se întâlnește cu omologul austriac

spot_img

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu se întâlneşte miercuri, la Viena, cu omologul austriac Gerhard Karner, opozant al admiterii României în Spaţiul Schengen.

La începutul acestei luni, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, s-a lăudat într-o conferinţă de presă cu un bilanţ pozitiv al luptei sale împotriva imigraţiei clandestine, arătând că au fost mai puţine cereri de azil în ultima perioadă, dar cu toate acestea, el a spus că „nu este un motiv de sărbătoare” şi va continua să se opună aderării României şi Bulgariei la Schengen.
 
În ciuda tendinţei de scădere a numărului de azilanţi, Karner vrea să continue să se opună prin veto aderării României şi Bulgariei la Schengen. Controalele la frontieră fac parte din succes, prin urmare situaţia rămâne neschimbată, a declarat ministrul de interne, potrivit ORF.
 

„În prima jumătate a anului, mai mulţi solicitanţi de azil au părăsit Austria decât au fost depuse noi cereri de azil”, a anunţat Gerhard Karner într-o conferinţă de presă susţinută luni.

Din cauza  expulzărilor voluntare şi forţate care au avut loc în Austria, în prima jumătate a anului a avut loc o creştere de 20 de procente în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Acesta este un bilanţ pozitiv, dar nu un motiv de sărbătoare, ci un mandat pentru a continua să lucrăm din greu în această direcţie”, a declarat ministrul de interne.

Karner spune că rutele de trafic de persoane s-au schimbat şi asta doar datorită măsurilor luate de Austria, în condiţiile în care alte ţări din UE înregistrează o creştere a numărului de azilanţi. Prin urmare, ministrul a cerut încă o dată o regândire la nivel european şi punerea în aplicare a reformei UE în materie de azil, precum şi investiţii în protecţia frontierelor externe ale UE.

Jumătate dintre deportările efectuate între ianuarie şi iunie au fost plecări voluntare, iar cealaltă jumătate deportări forţate. 31% dintre cei expulzaţi, adică 1.820 de persoane, erau cetăţeni UE.

Cele mai multe deportări au fost făcute în Slovacia (648), Serbia (557), România (374), India (297) şi Turcia (266).

Amalia Capră