1.3 C
București
luni, 23 decembrie 2024 - 0:11
No menu items!

Noi buline roșii pe vechile clădiri cu risc seismic

spot_img

Problema clădirilor din Capitală care se pot prăbuşi la primul cutremur mai puternic ( specialiștii cred că un seism de 7 grade ar fi suficient), este arhicunoscută. Ca să nu pară că este total dezinteresată de acest aspect, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a început să mai lipească, din loc în loc, câte o bulină roşie pe clădirile cu risc ridicat. Din nefericire, nu este vorba de clădiri cu probleme nou identificate. Reprezentanţii PMB au postat buline pe clădirile identificate cu probleme încă de la evaluarea din anul 2000, dar ai căror proprietari nu s-au arătat deloc preocupaţi de acest aspect.

Clădirile din Capitală nu au mai fost evaluate de 12 ani

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Salvaţi Bucureşti, Nicuşor Dan, Primăria Capitalei nu a mai continuat expertiza imobilelor. “Din 2000 nu a mai fost realizată nicio evaluare a clădirilor. Au fost verificate, atunci, în principal, clădirile din perioada interbelică, din 1940, care erau măsurate la risc seismic doar pe verticală. Primăria nu a mai continuat expertiza. Bulinele nu ajută prea mult. Oricum se ştie că acele clădiri au probleme”, a declarat pentru Sursa zilei, Nicuşor Dan.

Jumătate din clădirile noi nu respectă legislaţia

Preşedintele Salvaţi Bucureşti susţine că în Capitală s-ar înregistra un dezastru mai mare decât în 1977, dacă ne vom confrunta cu un seism de intensitate mai ridicată. “Din analiza realizată de noi, în cazul unui seism ca cel din ’77, vom avea mii de morţi în Capitală. În, 1977 am avut 1 400 de morţi, iar acum avem mai multe clădiri nesigure. Eu vă spun că jumătate din clădirile noi construite în Capitală nu respectă legislaţia”, ne-a mai spus Nicuşor Dan.

Arhitecţii Primăriei Capitalei au confirmat pentru Sursa zilei că nu a mai fost realizată nicio evaluare a clădirilor cu risc ridicat de prăbuşire la cutremur.

Cum stăm cu adevărat

Harta Bucureștiului este plină de buline roșii. Ele acoperă mai tot centrul vechi, vaste zone din centrul comercial, ba chiar și unele cartiere construite după Al Doilea Război Mondial.

Pe lista imobilelor expertizate tehnic din punctul de vedere al riscului seismic și consolidate în ultimii ani apar doar 28 de clădiri. Doar aceste imobile au ieșit cumva din raza de pericol a unui viitor cutremur. Cealaltă listă, a imobilelor care reprezintă un pericol public, este mult-mult mai lungă și mai roșie. E vorba, în general, despre aproape 200 de clădiri construite în perioada interbelică, situate pe arii largi din centrul Capitalei. Străzile Armenească, Arghezi, Bărăției, Blănari, Lipscani sau marile bulevarde centrale, Calea Victoriei sau Magheru, sunt pline de asemenea buline roșii pe harta seismică a Apărării civile și a Primăriei. În clasa I de risc seismic se încadrează 185 de imobile. În clasa II de risc seismic se încadează, conform acelorași hărți, 300 de clădiri. Sunt clădiri construite, în general, în anii 1960, construite  din cărămidă și cu structuri de rezistență pe bază de cofrag de fier beton care au prins câteva cutremure mai serioase și au structura de rezistență fisurată, însă nu serios deteriorată.

Dacă ar veni un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter, similar celui din 4 martie 1977, în jurul orei 21.00, 6 500 de bucureşteni şi-ar putea pierde viaţa, 16.000 ar fi răniţi grav, 10 500 – spitalizaţi, 13 000 – răniţi uşor, iar 95.000 ar rămâne captivi în clădiri sau sub dărâmături. Cifrele se găsesc într-un proiect de hotărâre al Consiliului General al Capitalei.

La un cutremur de 7 grade Richter, clădirile cu risc seismic de gradul I (bulina roșie) s-ar putea prăbusi. Conform normelor tehnice de expertizare, imobilele cu risc seismic de gradul II au nevoie de lucrări de consolidare a infrastructurii și mai putin la fundație. Însă chiar și acestea sunt în pericol să fie afectate și să treacă în categoria superioară de risc. Clădirile cu risc seismic de gradul III necesită numai reconsolidări parțiale ale infrastructurii.

Au existat bani pentru aceste lucrări, asociațiile de locatari au fost încurajate să accepte reparațiile, dar, se pare, interesele imobiliare ( spațiul în locuințele centrale costă cu mult mai mult decât cel în zonele de periferie, de cele mai multe ori, mai noi și mai rezistente.)  (Liviu Moşoiu)