Ziua Sfântului Andrei este sărbătorită în tradiția creștin-ortodoxă pe 30 noiembrie, însă noaptea din ajunul acestei date este considerată ca fiind una dintre cele mai încărcate și puternice de peste an. Fie că astăzi alegem să mai credem sau nu în strigoi sau descântece, tradițiile și obiceiurile din Noaptea Sfântului Andrei încă sunt respectate cu sfințenie în multe regiuni.
Sfântul Aposol Andrei este unul dintre cei doisprezece apostoli și fratele Sfântului Petru. În România, Sfântul Apostol Andrei are o însemnătate aparte, fiind considerat ocrotitorul poporului român și cel care a răspândit credința creștină în această regiune. Sărbătoarea dedicată Sfântului Andrei este celebrată la 30 noiembrie în tradiția creștină occidentală și la 13 decembrie în tradiția ortodoxă orientală, după calendarul iulian.
În Europa de Est, în special în țări precum România, Grecia, Rusia și Ucraina, ziua Sfântului Andrei are o semnificație culturală și religioasă aparte. În unele locuri, este o sărbătoare publică, iar diverse obiceiuri și tradiții sunt asociate cu această sărbătoare. Și în România, Ziua Sfântului Andrei este sărbătoare națională, în care se acordă zi liberă.
O tradiție comună este „Noaptea Sfântului Andrei”, sărbătorită în noaptea de 29 spre 30 noiembrie. Oamenii cred că această noapte este magică și se angajează în diverse ritualuri și practici. De exemplu, în Rusia și Ucraina, femeile tinere ar putea încerca să afle mai multe despre viitorii lor soți sau să caute semne de bun augur legate de viitorul lor.
În unele zone, există, de asemenea, procesiuni, slujbe religioase și alte festivități pentru a-l cinsti pe Sfântul Apostol Andrei. Pot fi pregătite alimente și mâncăruri tradiționale asociate cu această zi, iar comunitățile se reunesc adesea pentru sărbători comune.
Noaptea în care strigoii vin pe pământ
Tradițiile asociate cu Ziua Sfântului Andrei variază în diferite țări din Europa de Est, dar unele teme comune includ participarea la slujbe și procesiuni religioase, obiceiuri populare și sărbători culturale.
Mulți creștini ortodocși participă la slujbe religioase speciale dedicate Sfântului Andrei în ziua sau în preajma sărbătorii sale. Totodată, rugăciunile care caută mijlocirea Sfântului Andrei sunt considerate unele dintre cele mai puternice și grabnic ajutătoare.
În toate aceste țări, Noaptea Sfântului Andrei este considerată cea în care se „deschide” calea spiritelor rele pentru a intra în viețile oamenilor și a le aduce greutăți. De aceea, cele mai multe tradiții sunt asociate cu ritualuri pentru alungarea strigoilor – focurile de tabără însoțite de cântece specifice pentru a pune pe fugă spiritele rele și atârnarea ghirlandelor de usturoi la streașină pentru ca acestea să nu poată intra în casă.
Grâul pus la încolțit aduce prosperitate
Una dintre cele mai răspândite tradiții din Ajunul Sfântului Andrei este punerea unui pumn de grâu la încolțit în casă, care să atragă prosperitatea și belșugul în anul care vine. Grâul este ținut la un loc luminos și călduros până la începutul anului.
Obiceiul are la bază una dintre cele mai vechi superstiții prin care țăranii încercau să determine cum vor fi recoltele în anul care vine.
Visarea ursitului
Totuși, nu puneți tot grâul la încolțit: fetele care vor să-și viseze alesul în Noaptea Sfântului Andrei trebuie să-și pună sub pernă 41 de boabe de grâu. În Moldova, datina spune ca fetele să facă acest ritual și să rostească „Voi, 41 de fire de grâu/ Eu voi adormi/ Şi voi hodini/ Dar eu mă rog lui Dumnezeu/ Să-mi trimită îngerul meu/ Cel ce mi-e dat de Dumnezeu”.
În Muntenia și Ardeal, grâul de sub pernă este înlocuit cu busuioc.
Tot în Moldova există și tradiția celor nouă cești de apă puse sub icoana Sfântului Andrei. Fetele toarnă nouă cești măsurate de apă într-o oală sau strachină și lasă apa sub icoană peste noapte. Dimineața, apa din recipient se împarte iar în nouă cești. Dacă toate cele nouă sunt pline și chiar mai rămân câțiva stropi în strachină, fata va avea noroc în anul care vine. Dacă apa nu mai este de ajuns pentru a umple cele nouă cești, fata va avea un an cu ghinion.
În Rusia și Ucraina, noaptea dintre 29 și 30 noiembrie este cunoscută sub numele de „Andreevsky Vecher”. Este considerată o noapte magică, iar oamenii se angajează în diverse practici de divinație pentru a obține informații despre viitorul lor, în special în materie de dragoste și căsătorie.
În unele culturi, în special în Rusia și Ucraina, tinerele femei necăsătorite fac diverse ritualuri de divinație pentru a obține indicii despre viitorii lor soți. Aceste ritualuri implică adesea interpretarea viselor, turnarea de ceară în apă pentru a observa forme sau folosirea altor metode tradiționale.
Focuri de tabără și procesiuni
În anumite regiuni, oamenii se adună în jurul unor focuri de tabără în ajunul Sfântului Andrei. Focurile de tabără sunt aprinse ca simbol al purificării și al protecției împotriva spiritelor rele. Pot avea loc procesiuni sau parade, în care comunitatea mărșăluiește pe străzi, uneori purtând icoane sau relicve asociate cu Sfântul Andrei.
Se pregătesc mese speciale și pot fi consumate alimente tradiționale asociate cu ziua respectivă. Mâncărurile specifice pot varia în funcție de regiune, dar includ adesea ingrediente locale și de sezon.
În unele tradiții, actele de bunătate și de caritate sunt încurajate de Sfântul Andrei. Acest lucru reflectă valorile creștine de compasiune și de ajutorare a celor în nevoie.
Sfântul Andrei este asociat în mod tradițional cu o cruce în formă de X, cunoscută sub numele de Saltire sau Crucea Sfântului Andrei. În unele regiuni, această cruce este afișată ca un simbol al sfântului.