Nitrații și nitriții sunt substanțe chimice care se pot regăsi în alimente și apă, în două ipostaze. În alimente aceștia pot avea statut fie de poluant, atunci când provin din poluarea (neintenționată) a alimentelor și apei ca urmare a utilizării neadecvate a îngrășămintelor chimice azotoase (NPK), fie de aditiv alimentar atunci când sunt introduși voluntar în alimente, sub forma E-urilor (E 250 – nitrit de sodium, E 251 – nitrat de sodium, E 252 – nitrat de potasiu, E 249 – nitrit de potasiu).
Odată ingerați, nitrații se transformă în nitriți, cu mult mai toxici decât nitrații, în urma contactului cu microflora bacteriană a stomacului. Efectele ingerării unei cantități de nitrați peste limita admisă pot fi: hipertensiune, disfuncții ale sistemului circulator și ale glandelor tiroide, cefalee, urticarii, intoxicație, cianoză severă, cancer.
În apa potabilă nu se admite, legal, o concentrație mai mare de 50 mg/litru de nitrați. Dar studiile arată ca pentru copii mici și sugari concentrația nitraților în apa de baut și de preparat hrana nu trebuie să depășească 10 mg nitrați la litru.
Nitrații și nitriții pot forma în anumite condiții nitrozamine cu potențial cancerigen – mutagen. Totodată, un efect periculos este acela ca perturbă activitatea tiroidei, potrivit Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Nou-nascuții sunt cei mai vulnerabili în ceea ce privește contaminarea cu nitrați, deoarece flora lor microbacteriană nu este încă dezvoltată pentru a lupta cu acestia, iar efectele pot varia de la probleme gastrice, diaree infecțioasă, urticarii și iritații până la methemoglobinemie.
R.M.