Ministrul Sănătății Eugen Nicolăescu a afirmat joi că susține industria de medicamente generice, în contextul în care Guvernul pregătește schimbarea legislației în acest domeniu.
”E bine să crească volumul de vânzări de medicamente generice din două motive. Ne interesează ca cetățeanul să aibă un acces cât mai larg la medicamente. Cetățenii români nu sunt bogați. Cu cât ei vor avea mai multe generice la dispoziție, cu atât accesul la medicamente va crește,” a spus Nicolăescu.
Ministrul a făcut această declarație la un forum organizat în București, de Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
Medicamentul generic este produsul care conține aceleași substanțe active ca și medicamentul original, dar are un preț mai scăzut. Medicamentele generice sunt lansate la câțiva ani după ce expiră patentul pentru medicamentele originale.
Nicolăescu a afirmat că încearcă să modifice legislația din acest an, astfel încât, din 2014, medicamentele generice vor avea prioritate la prescrierea de către medici. Acest sistem se aplică în 18 state ale Uniunii Europene.
În prezent, medicii nu pot recomanda pe rețetă un medicament specific produs de o anumită companie farmaceutică, fie original sau generic, ci doar denumirea sa comună internațională (DCI).
Actualul sistem le permite medicilor să recomande verbal medicamente originale, fapt care crește costurile pentru pacienți și bugetele publice.
APMGR susține adoptarea urgentă a unor măsuri, care ar avea ca efecte scăderea cheltuielilor cu medicamente cu aproximativ 100 de milioane euro pe an, reprezentând atât economii la bugetul de stat cât şi diminuarea costurilor suportate de pacienţi.
”Industria producătoare de medicamente generice poate contribui substanţial la reducerea costurilor sistemului de sănătate publică și, implicit, la creşterea accesului la tratament al pacienţilor. Multe dintre statele europene cu sisteme de sănătate sustenabile au adoptat deja măsuri concrete de încurajare a consumului de medicamente generice, cu rezultate optime pentru pacienţi şi buget. Nu trebuie decât să urmăm aceste exemple de succes şi să le adaptam realităţilor româneşti”, a declarat Dragoş Damian, preşedintele APMGR.
Propunerile APMGR:
- Prescrierea medicamentelor pe baza denumirii comune internaţionale (DCI), cu posibilitatea ca medicul să specifice o marcă, combinată cu o țintă valorică pentru prescrierea de generice.
- Eliberarea obligatorie de generice la nivelul farmaciilor pentru rețetele DCI sau substituirea pentru rețetele pe marcă. Alternativ, ținta de eliberare a genericelor la nivelul farmaciilor (e.g. țintă minimă de eliberare de 60-80% din totalul valorii sau volumului eliberat pentru medicamentele compensate).
- Monitorizarea prescrierilor din punct de vedere al conformării la țintele de prescriere/eliberare, cu sancțiuni pentru lipsa de conformitate.
- Accelerarea procesului de intrare pe piaţă a noilor medicamente generice.
- Modificarea mecanismului de plată a taxei claw-back prin:
– folosirea preţului de producător ca bază pentru calcularea taxei claw-back pentru producători astfel încât fiecare entitate din lanțul de aprovizionare să plătească taxe doar pe propriul venit;
– plafonarea cuantumului acestei contribuții pentru medicamentele generice;
– excluderea de la taxa claw-back a medicamentelor sub 30 de RON, care în prezent reprezintă 88% din totalul volumului vânzărilor, dar numai 29% din cheltuielile totale cu medicamentele. - Stimularea investiţiilor în industria producătoare de medicamente generice prin:
– Introducerea temporară a unei garanții de preț pentru investiţiile realizate de producătorii locali în modernizarea tehnologiilor, calculată pe baza condițiilor de piață la începerea proiectului, pentru a crește predictibilitatea rezultatului proiectelor;
– Clarificarea legislaţiei care reglementează stimulentele pentru cercetare şi dezvoltare astfel încât să beneficieze de aceste stimulente toate modelele de afaceri aplicate de industria farmaceutică pentru aceste activități.
Simulările arată că o creştere a proporţiei volumului de prescrieri de medicamente generice la 80% din totalul acestora ar duce la economii anuale de peste 30 milioane de euro pentru stat şi de peste 67 milioane de euro pentru pacienţi.
De partea cealaltă, interesele producătorilor de medicamente originale sunt apărate de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Aceștia susțin că sprijinirea producătorilor de medicamente generice duce la descurajarea investițiilor în cercetare și dezvoltare și, implicit, la stoparea accesului către medicamente de ultimă generație.
De asemenea, unele asociații de pacienți susțin că schimbarea de la originale către generice în mijlocul tratamentului ar putea avea efecte nocive.
Vlad Bârleanu